La sfarsitul anului 2003 si inceputul anului 2004 aveam 17 ani. Am trecut si eu prin depresia specifica vârstei de 17 ani la care s-au mai adaugat si niste evenimente neplăcute (Mi-a murit bunica si o vecina). Acesta este un peisaj dezolant pe care l-am realizat la sfarsitul anului 2003, dupa ce mi-a murit vecina, la fel ca si tabloul cu cimitirul. Acesta este o imagine a morții si a distrugerii, un peisaj din care au rămas doar ruinele, pamantul pârjolit lipsit de orice urma de vegetație, copacul uscat si oasele, toate fiind luminate de soarele care apune. Aceasta este o imagine a sfarsitului, a mortii care in mod inevitabil ne paste pe toti pentru ca nimic nu e vesnic. Mai jos este cimitirul pe care l-am pictat tot in perioada respectiva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu