In cautarea muzei lui Eminescu - Craiasa din povesti

Aceasta este Craiasa din povesti, o alta ipostaza a muzei lui Eminescu, copila inocenta cu fata alba si parul galben pe care poetul o descrie in aproape toate poeziile sale.
Pictura este expusa la Centrul Cultural Calderon pana pe 31 ianuarie

Istoria unui tablou: Craiasa din povesti din poezia lui Eminescu

Selene, luna sau craiasa din povesti

Pornind de la legendele care asociau luna cu o zeitate de gen feminin si de la poezia Craiasa din povesti scrisa de Mihai Eminescu am facut pictura de mai sus, cea mai noua dintr-o lunga serie de desene si picturi pe aceasta tema, desene si picturi reprezentand o fata frumoasa, cu parul lung si blond stand goala in lumina lunii ce se reflecta intr-o apa, cu petale rosii de trandafir ce curg din mainile ei fine, o imagine plina de senzualitate si delicatete. Asa mi-o imaginam si pe muza lui Eminescu de care pur si simplu m-am indragostit dupa ce am citit poeziile. Un desen foarte asemanator (cel din imaginea de mai jos) cu pictura de mai sus s-a vandut in ianuarie la expozitia Univers Eminescian de la galeria AAP din Herastrau, galerie de arta inchisa in mod abuziv de catre ALPAB. In speranta ca acest spatiu expozitional va fi redat artistilor si publicului semnati aceasta petitie

Craiasa din povesti

Azi am facut un nou tablou in ulei pe panza inspirat din poezia Craiasa din povesti a lui Mihai Eminescu

O alta craiasa din povesti

Acesta este cel mai nou desen reprezentand o tanara fata asemanatoare cu cea pe care o descria Eminescu in poezia "Craiasa din povesti", o copila frumoasa ca o zana cu parul blond si ochii albastri. Dintre degetele ei fine petalele rosii de trandafir cad precum picaturile de ploaie peste oglinda lacului. Mai am si alte desene pe aceasta tema. Ma fascineaza imaginea de basm descrisa in poezia lui Mihai Eminescu: o tanara fata cu parul de aur ce cu atata gratie lasa sa cada din mainile ei fine petalele de trandafir rosu, petale ce coboara incet precum fulgii de nea si cad pe apa ce straluceste in lumina lunii.

Mihai Eminescu

Craiasa din povesti

Neguri albe, stralucite
Naste luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le intinde pe cimpie;

S-adun flori în sezatoare
De painjen tort să rumpa,
Si anina-n haina noptii
Boabe mari de piatra scumpa.

Linga lac, pe care norii
Au urzit o umbra fina,
Rupta de miscari de valuri
Ca de bulgari de lumina,

Dindu-si trestia-ntr-o parte,
Sta copila lin plecata,
Trandafiri arunca rosii
Peste unda fermecata.

Ca să vad-un chip, se uita
Cum alearga apa-n cercuri,
Căci vrajit de mult e lacul
De-un cuvint al sfintei Miercuri:

Ca să iasa chipu-n fata,
Trandafiri arunca tineri,
Căci vrajiti sunt trandafirii
De-un cuvint al sfintei Vineri.

Ea se uita... Paru-i galben,
Fata ei lucesc în luna,
Iar în ochii ei albastri
Toate basmele s-aduna.

Craiasa din povesti

Neguri albe, strălucite

Naşte luna argintie,

Ea le scoate peste ape,

Le întinde pe câmpie;

S-adun flori în şezătoare

De painjen tort să rumpă,

Şi anină-n haina nopţii

Boabe mari de piatră scumpă.

Lângă lac, pe care norii

Au urzit o umbră fină,

Ruptă de mişcări de valuri

Ca de bulgări de lumină,

Dându-şi trestia-ntr-o parte,

Stă copila lin plecată,

Trandafiri aruncă roşii

Peste unda fermecată.

Ca să vad-un chip, se uită

Cum aleargă apa-n cercuri,

Căci vrăjit de mult e lacul

De-un cuvânt al Sfintei Miercuri;

Ca să iasă chipu-n faţă,

Trandafiri aruncă tineri,

Căci vrăjiţi sunt trandafirii

De-un cuvânt al Sfintei

Vineri.Ea se uită... Păru-i galben,

Faţa ei lucesc în lună,

Iar în ochii ei albaştri

Toate basmele s-adună.