joi, 31 ianuarie 2013

Inca un nud desenat in creion

Azi am mai desenat un nud feminin

marți, 29 ianuarie 2013

Regina voluptatii, desen in creion

Am facut acest desen azi, in doar 10 minute. Dupa atatea fete delicate cu piciorele subtiri si lungi am desenat si o femeie cu forme bine rotunjite, cum a pictat si multi altii pana sa apara moda femeilor cat mai slabe

sâmbătă, 26 ianuarie 2013

Unirea principatelor a lui Theodor Aman sau uniunea dintre doua femei, una dintre ele de etnie rroma

Acest tablou intitulat Unirea principatelor atesta ca pictorul Theodor Aman nu era nici homofob nici rasist cum din pacate sunt multi dintre romanii din ziua de azi. Se pare ca la vremea lui pictorul era mult mai destupat la minte si mai evoluat decat multi dintre conetmporanii nostri care nu stiu decat sa judece si sa arunce cu noroi si cu pietre chipurile in numele credintei si "pentru apararea valorilor morale". Tablul prezinta unirea ca pe o uniune intre doua femei, una dintre ele de etnie rroma, atat de apropiate, tinandu-se de mana.

Nu stiu daca, la vremea lui, Aman a fost criticat pentru acest tablou dar desenele mele au generat valuri de reactii. Multi ma intreaba in mod insistent si obsesiv de ce nu desenez nuduri de barbati si am fost injurata insultata si criticata pentru desenele si picturile care perzinta apropierea dintre doua femei.
Mai jos este doar unul dintre aceste desene care au nascut controverse, un desen in creion intitulat "Inger si demon" care a fost expus la galeria AAP din Herastrau pana joi si a primit critici homofobe si in timpul expozitiei.
Probabil ca cu acesta postare voi infuria iar nationalstii conservatori care amesteca in mod abuziv cultura romaneasca cu fundamentalismul ortodox si extremismul de dreapta, cei care il baga si pe Eminescu in acest amalgam, fiind orbi si surzi psihic la tot ce nu le convine. Daca acest tablou nu ar fi fost facut de Theodor Aman probabil ca ar fi fost criticat injurat si scuipat ca ale mele, dar asa, fiind o opera de arta valoroasa care face parte din patrimoniul cultural al acestei tari a trecut neobservat, cel putin in ceea ce priveste anumite aspecte ale sale, asa cum secole intregi s-a negat faptul ca Mona Lisa a fost de fapt un barbat care isi dorea sa fie femeie si acel barbat a fost chiar Leonardo care  s-a pictat sub forma de femeie uitandu-se in oglinda.

Eu nu inteleg cum de pana la mine nu a avut nimeni ochi sa vada acest tablou si creier sa inteleaga mesajul transmis. Este vorba despre iubire si unitate, indiferent de rasa, sex sau orientare sexuala. Nu este vorba doar despre unirea celor doua principate, este vorba de acceptare si integrare in general, nu doar intre moldoveni si cei din sudul tarii ci si intre romani si tigani (care atunci fusesera eliberati din robie), de acceptarea minoritatilor sexuale si de iubirea care tot iubire e indiferent ca e intre o femeie si un barbat, intre doi barbati sau intre doua femei.

Sunt la hotel Pullman la vernisajul expozitiei Iarna

Doua dintre tablourile mele sunt expuse la hotel Pullman in cadrul expozitiei de iarna organizate de galeria Elite Prof Art

Incepand de azi si pana pe 26 februarie doua dintre tablourile mele de iarna, Privirea ce a iernii si Craiasa zapezilor pot fi vazute la World Trade Center. Vernisajul va avea loc azi la ora 15 30.

vineri, 25 ianuarie 2013

Eu in bratele muzei poeziei Dorinta de Mihai Eminescu

Un desen in creion pe care l-am facut ponind de la un desen datand din anul 2004 cand mi-am imaginat ca sunt eu in bratele muzei lui Eminescu si m-am desenat pe mine in locul poetului

Poezia Dorinta a lui Mihai Eminescu m-a inspirat. Si acum imi aduc aminte. Aveam aproape 14 ani. Era toamna, toamna anului 2000 si eu dupa ce am citit poezia pur si simplu m-am indragostit de fata cu parul de aur care l-a inspirat si pe poet. Parca o vedeam in bratele mele, sub teiul inflorit ce miroase atat de frumos, in codru, langa izvor. Atunci am facut prima mea pictura, pornind de la imaginea iubitei lui Eminescu in decorul mirific din codru. In anul 2004 folosind un banal pix rosu m-am desenat pe mine in bratele muzei lui Eminescu, asa cum mi-am imaginat dupa ce am citit poezia si am trait sentimentul transmis de aceasta. Azi, dupa atatia ani, am reluat acest desen folosind un creion si mai sus este ceea ce a iesit.

Tot azi am mai facut un desen pornind tot de la poezia Dorinta, iar mai jos este desenul din anul 2004. Ce vremuri, ce repede au trecut acesti ani. Parca ieri eram in 2004



In anul 2004 m-am desenat pe mine in bratele celei care a fost muza poeziei Dorinta, in locul lui Eminescu

miercuri, 23 ianuarie 2013

Un peisaj spatial mai vechi

Azi facand curatenie prin camera am gasit aceasta pictura in tempera pe carton pe care am facut-o acum cativa ani

Mai puteti vizita expozitia de arta eminesciana din Herastrau si azi pana la 17 30

Sunt la galeria AAP din Herastrau. Va astept la expozitia mea de desene si picturi inspirate din poeziile lui Eminescu. Maine e ultima zi

marți, 22 ianuarie 2013

Cel mai controversat desen din expozitia mea din Herastrau

Dupa cum mă așteptam am avut și vizitatori conservatori si homofobi care m-au criticat pentru desenul înger și demon

----------
Trimis de pe telefonul Nokia

Sara pe deal s-a vandut

----------
Trimis de pe telefonul Nokia

O superba zi de primavara in Herastrau la expozitia de arta eminesciana

----------
Trimis de pe telefonul Nokia

O zi insorita numai buna pentru a vizita expozitia din Herastrau

E soare in Herastrau, vreme de primavara, o zi numai buna pentru o plimbare prin aer curat. Eu sunt la pavilionul b si va astept sa vizitati expozitia de arta eminesciana

----------
Trimis de pe telefonul Nokia

Am inspirat un copil

Alberta 5 ani a pictat si ea dupa ce a vazut expozitia

----------
Trimis de pe telefonul Nokia

----------
Trimis de pe telefonul Nokia

luni, 21 ianuarie 2013

Critici si impresii dupa inca o zi de expozitie in Herastrau

Dupa cum ma si asteptam, deja multi dintre vizitatorii expozitiei mele de arta eminesciana din Herastrau  m-au intrebat in mod insistent de ce desenez numai femei si nu desenez barbati. Le-am explicat ca in primul rand muza lui Eminescu a fost o femeie si ca corpul unei femei este mult mai estetic decat corpul patratos si grosolan al unui barbat. Corpul unei femei are acea gratie pe care un barbat nu o are, acea finete care nu se poate compara cu nimic altceva. Un nud feminin inspira frumusete, gingasie si iubire. Prin formele sale rotunjite, prin rotunjimea sanilor si a coapselor corpul feminin a inspirat si inspira foarte multi artisti. Oare ei de ce nu au pictat sau sculptat barbati? Toti cei care ma intreaba mereu de ce nu desenez si pictez barbati ar trebui sa se gandeasca ca aproape toate operele de arta care au fost create pana acum au fost cu si despre femei, nu au fost inchinate barbatilor, nici macar cele realizate de femei. Aproape toti poetii au cantat femeia in versurile lor, aproape toti pictorii au pictat femei, nu barbati nud si in afara de Michelangelo si inca cativa toti sculptorii au avut ca muza femeia.


Se spune ca femeia este sexul frumos si se pare ca artistii cunosc asta mai bine decat oamenii obisnuiti.
Eu pana acum am desenat si barbatu nud la cursul de grafica de la facultatea de arte din 2006 pentru ca aveam numai modele de sex masculin, unul mai hidos decat altul si mai am tablouri in care apar personaje de sex masculin cum sunt cele de mai jos dar am constat ca aceste tablouri nu plac, nu sunt apreciate.


O zi insorita la expozitia din Herastrau

Azi e o superba zi cu vreme de primavara in Herastrau. Va astept sa vizitati expozitia Univers eminescian. Expozitia este deschisa pana joi. Scriu aceasta postare de la galeria AAP din Herastrau

vineri, 18 ianuarie 2013

Inca un nud desenat in creion


Mortua Est

 Intituala initial Elena, poezia Mortua est a fost scrisa dupa moartea Elenei Alupului, copila cu parul balai din Ipotesti care a fost prima si marea iubire a poetului. Fata a murit la 19 ani din cauza unei infectii urate care pe vremea aceea purta denumitrea populara de dropica, probabil tuberculoza sau holera. Poetul era plecat la studii la Viena cand a primit cumplita veste si a scris poezia. Mai sus este un desen inspirat din aceasta poezie. Am mai facut un desen pe o eticheta de imbracaminte de culoare neagra pornind de la aceasta poezie

Făclie de veghe pe umezi morminte,
Un sunet de clopot în orele sfinte,
Un vis ce își moaie aripa-n amar,
Astfel ai trecut de al lumii hotar.

Trecut-ai când ceru-i câmpie senină,
Cu râuri de lapte și flori de lumină,
Când norii cei negri par sombre palate,
De luna regină pe rând vizitate.

Te văd ca o umbră de-argint strălucită,
Cu-aripi ridicate la ceruri pornită,
Suind, palid suflet, a norilor schele,
Prin ploaia de raze, ninsoare de stele.

O rază te-nalță, un cântec te duce,
Cu brațele albe pe piept puse cruce,
Când torsul s-aude l-al vrăjilor caier
Argint e pe ape și aur în aer.

Văd sufletu-ți candid prin spațiu cum trece;
Privesc apoi lutul rămas... alb și rece,
Cu haina lui lungă culcat în sicriu,
Privesc la surâsu-ți rămas încă viu -

Și-ntreb al meu suflet rănit de-ndoială,
De ce-ai murit, înger cu fața cea pală,
Au nu ai fost jună, n-ai fost tu frumoasă?
Te-ai dus spre a stinge o stea radioasă?

Dar poate acolo să fie castele
Cu arcuri de aur zidite din stele,
Cu râuri de foc și cu poduri de-argint,
Cu țărmuri de smirnă, cu flori care cânt;

Să treci tu prin ele, o sfântă regină,
Cu păr lung de raze, cu ochi de lumină,
În haină albastră stropită cu aur,
Pe fruntea ta pală cunună de laur.

O, moartea e-un chaos, o mare de stele,
Când viața-i o baltă de vise rebele;
O, moartea-i un secol cu sori înflorit,
Când viața-i un basmu pustiu și urât. -

Dar poate... o ! capu-mi pustiu cu furtune,
Gândirile-mi rele sugrum cele bune...
Când sorii se sting și când stelele pică,
Îmi vine a crede că toate-s nimică .

Se poate ca bolta de sus să se spargă,
Să cadă nimicul cu noaptea lui largă,
Să văd cerul negru că lumile-și cerne
Ca prăzi trecătoare a morții eterne ...

Ș-atunci de-ai fi astfel... atunci în vecie
Suflarea ta caldă ea n-o să învie,
Atunci graiu-ți dulce în veci este mut...
Atunci acest înger n-a fost decât lut.

Și totuși, țărână frumoasă și moartă,
De racla ta razim eu harfa mea spartă
Și moartea ta n-o plâng, ci mai fericesc
O rază fugită din chaos lumesc.

Ș-apoi... cine știe de este mai bine
A fi sau a nu fi... dar știe oricine
Că ceea ce nu e, nu simte dureri,
Și multe dureri-s, puține plăceri.

A fi? Nebunie și tristă și goală;
Urechea te minte și ochiul te-nșală ;
Ce-un secol ne zice, ceilalți o deszic.
Decât un vis sarbăd, mai bine nimic.

Văd vise-ntrupate gonind după vise,
Pân' dau în morminte ce-așteaptă deschise,
Și nu știu gândirea-mi în ce să o stâng
Să râd ca nebunii? Să-i blestem? Să-i plâng?

La ce?... Oare totul nu e nebunie?
Au moartea ta, înger, de ce fu să fie?
Au e sens în lume? Tu chip zâmbitor,
Trăit-ai anume ca astfel să mori?
De e sens într-asta, e-ntors și ateu,
Pe palida-ți frunte nu-i scris Dumnezeu.

Related Posts with Thumbnails