Ma numesc Corina Chirila si am inceput sa desenez si sa pictez in anul 2000, cand aveam 13 ani, fiind inspirata de poezia Dorinta de Mihai Eminescu, poezie care m-a facut sa vad cu ochii mintii acea imagine de vis si sa-mi imaginez ca sunt eu acolo in codru in locul poetului.Imi place sa desenez si sa pictez toate lucrurile la care visez si la care nu pot sa ajung. Acest blog contine creatiile mele precum si trairile din spatele lor, acele sentimente si dorinte care m-au motivat
Se afișează postările cu eticheta sentimente. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sentimente. Afișați toate postările
marți, 21 aprilie 2015
Coltul sentimental
Acesta este locul unde am alaturat 3 lucrari ce spun o poveste, o poveste usor trista despre o iubire imposibila intr-o lume mult prea intoleranta si ostila, un desen in creion despre lacrimile ce curg pentru o iubire pierduta, tabloul meu despre o iubire mult prea fragila pe un teren nesigur, fara o baza, in vantul tomnatic si Corinna, frumoasa muza a poetului Ovidiu.
marți, 31 martie 2015
marți, 16 iulie 2013
Ceea ce conteaza pentru mine cel mai mult
Am mii de desene vechi si foarte multe schite care probabil ca pentru unii ar parea ridicole si penibile dar le pastrez pentru ca ceea ce conteaza pentru mine nu este forma, adica desenul in sine, ci ideea si sentimentul imortalizat in acel desen ca intr-o fila de jurnal. Ceea ce conteaza pentru mine este ca in fiecare creatie am lasat o bucatica din sufletul meu si o traire despre care nu as fi putut discuta cu altii caci as fi sfarsit prin a fi judecata aspru. Ceea ce conteaza pentru mine este ca atunci imi doream sa iubesc si sa fiu iubita si visam cu ochii deschisi la ceva ce nu puteam avea.
Nu am facut aceste desene pentru bani, pentru faima sau cu gandul ca voi face o cariera din arta ci pentru ca asa am simtit eu, asa cum altele fete scriau poezii si jurnale, nu pentru a ramane in istorie alaturi de Liviu Rebreanu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Calinescu, Lucian Blaga, Nichita Stanescu, Caragiale si alte nume sonore din literatura romanesca, ci pentru a se elibera si pentru a se exprima prin cuvinte asa cum o fac eu prin desene si picturi.
Ceea ce vreau sa spun este ca dincolo de arta, de forma, culoare, anatomie lumini si umbre sunt sentimentele care m-au determinat sa pun mana pe creion sau pe pix si sa desenez, dorul nemarginit de iubire, gandul acela fierbinte din adolescenta mea care si acum mai revine din cand in cand in mintea mea si niciodata nu-mi va da pace
In fiecare dintre aceste desene e o iubire neimplinita si neatinsa pe care nu mi-a fost permis sa o am, putand doar cu gandul sa ajung la ea
Abonați-vă la:
Postări (Atom)































































































































































