Ma numesc Corina Chirila si am inceput sa desenez si sa pictez in anul 2000, cand aveam 13 ani, fiind inspirata de poezia Dorinta de Mihai Eminescu, poezie care m-a facut sa vad cu ochii mintii acea imagine de vis si sa-mi imaginez ca sunt eu acolo in codru in locul poetului.Imi place sa desenez si sa pictez toate lucrurile la care visez si la care nu pot sa ajung. Acest blog contine creatiile mele precum si trairile din spatele lor, acele sentimente si dorinte care m-au motivat
marți, 23 august 2016
Epava din Costinesti
luni, 30 iunie 2014
Peisaj cu vulcani si aurore de pe Io la Expo Bazar Art
duminică, 26 ianuarie 2014
marți, 11 decembrie 2012
Peisaj lacustru de iarna
duminică, 2 decembrie 2012
Un peisaj de iarna
Am pictat acest peisaj de iarna ieri folosind culori tempera si o bucata de cartonsi mi-a luat destul de putin timp sa-l realizez
marți, 4 septembrie 2012
Un peisaj din centrul istoric al Bucurestiului
![]() |
| Cladirea CEC vazuta de pe Strada Stavropoleos din centrul vachi al Bucurestiului, pictura tempera |
Pana acum am pictat foarte putine peisaje si niciodata un peisaj citadin din Bucuresti. Astazi jucandu-ma cu culorile si cu o bucata de carton de la o cutie de cereale am pictat acest peisaj de pe strada Stavropoleos din centrul vechi al Bucurestiului
miercuri, 30 martie 2011
Un peisaj ipotetic: Daca munții ar fi conici…
Daca munții ar fi conici cu suprafețe perfect netede strălucind in soare, toți la fel, insirati in rânduri drepte, daca râurile ar fi drepte si lacurile circulare, daca noi oamenii am fi toți după același calapod, daca totul ar merge după un model matematic cat mai simplu am trai intr-o lume mult mai ordonata si mai geometrizata dar mecanica, previzibila, plictisitoare, rece si lipsita de viața, o lume ca o bucata de plastic, ca un obiect artificial, o lume lipsita de naturalețe, iar noi am fi doar niște roboti trași la indigo pentru ca complexitatea si diversitatea acestei lumi ii dau farmecul ei inegalabil, acel ceva pe care îl are natura si pe care o creație artificiala nu îl poate egala. Si dezordinea isi găsește locul in ordinea complicata a naturii. Nici macar corpurile cerești nu sunt sfere perfecte deși pentru ochii noștri par așa si in lumea asta nimic nu e perfect, imperfecțiunile fiind cele care dinamizează viața si o fac imprevizibila si interesanta. O lume perfecta, lipsita de entropie ar fi o lume rece, moarta in care totul ar fi mult prea banal si previzibil.
In imaginea de mai sus este un peisaj ipotetic in care munții sunt conici, conurile perfecte de care vorbeam mai sus, râul e drept si lacul e circular. După cum se vede din in desenul care ilustrează foarte bine ceea ce am spus mai sus acest peisaj este rece, artificial, mecanic, lipsit de naturalețe pentru ca exact dezordinea e ceea da aspectul natural, unic si estetic. Un munte cu creste, vai si tot felul de forme rugoase si neregulate va fi mult mai estetic decât un con circular drept cu o suprafața lucioasa ca si cum ar fi fost lustruita de cineva pentru ca cu toate “imperfecțiunile” lui acel munte e unic si un râu ce șerpuiește prin lunca lui va fi mult mai natural decât unul drept.
joi, 10 martie 2011
Un peisaj cu sigillaria si piramida inspirat din desenele copiilor
Mai jos este o reproducere dupa un desen facut de multi copii, fiind laitmotivul desenelor copilariei.
joi, 17 februarie 2011
Un peisaj de pe alta planeta pe care l-am realizat foarte repede
Acesta este un peisaj de pe alta planeta, un peisaj cu o eclipsa si o galaxie pe care l-am realizat folosind un pix si câteva creioane colorate
miercuri, 2 februarie 2011
marți, 25 ianuarie 2011
Un peisaj linistitor – Atunci si acum
Aceasta este un desen pe care l-am realizat ieri, un peisaj liniștitor cu coloane si munți ce se înalta din oceanul liniștit si albastru in care se reflecta lumina soarelui aflat intr-o eclipsa parțiala in timp ce delfinii sar din apa.
Mai jos este o pictura de acum 10 ani având același subiect








