marți, 29 decembrie 2009

Ingere palid

Ingere palid, poezie de Mihai Eminescu, desen realizat de mine
Îngere palid, îţi e mister
Cum că a lumei valuri şi şoapte
Este durere şi neagră noapte
Pe lângă cer?
Nu ştii tu, înger, oare să zbori,
Să laşi pământul, trista ruină?
De-ţi place cerul, a lui lumină,
De ce nu mori?
O, dar pământul încă te ţine
În nişte lanţuri ţesute-n rai.
Demult zburai tu în lumi senine ­
De nu iubeai.

În fereastra despre mare


Poezia de mai jos a fost sursa de inspiratie a acestui desen in pix

În fereastra despre mare
Stă copila cea de crai ­
Fundul mării, fundul mării
Fură chipul ei bălai.
Iar pescarul trece-n luntre
Şi în ape vecinic cată
­Fundul mării, fundul mării,
Ah! demult un chip i-arată.,,
Spre castel vrodată ochii
N-am întors şi totuşi plâng ­
Fundul mării, fundul mării
Mă atrage în adânc."

Lacul



Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.


Şi eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;


Să sărim în luntrea mică,
Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;


Să plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foşnească,
Undoioasa apă sune!


Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.

duminică, 27 decembrie 2009

Craiasa din povesti



Neguri albe, strălucite
Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie;


S-adun flori în şezătoare
De painjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă.


Lângă lac, pe care norii
Au urzit o umbră fină,
Ruptă de mişcări de valuri
Ca de bulgări de lumină,


Dându-şi trestia-ntr-o parte,
Stă copila lin plecată,
Trandafiri aruncă roşii
Peste unda fermecată.


Ca să vad-un chip, se uită
Cum aleargă apa-n cercuri,
Căci vrăjit de mult e lacul
De-un cuvânt al Sfintei Miercuri;


Ca să iasă chipu-n faţă,
Trandafiri aruncă tineri,
Căci vrăjiţi sunt trandafirii
De-un cuvânt al Sfintei


Vineri.Ea se uită... Păru-i galben,
Faţa ei lucesc în lună,
Iar în ochii ei albaştri
Toate basmele s-adună.

Peste varfuri

383640747_3ba9e22994_o

Peste vârfuri trece lună,
Codru-şi bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sună.

Mai departe, mai departe,
Mai încet, tot mai încet,
Sufletu-mi nemângâiet
Îndulcind cu dor de moarte.

De ce taci, când fermecată
Inima-mi spre tine-ntorn?
Mai suna-vei, dulce corn,
Pentru mine vre odată?

sâmbătă, 26 decembrie 2009

Atat de frageda



Atât de frageda, te-asameni
Cu floarea alba de cires,
Si ca un înger dintre oameni
In calea vietii mele iesi.

Abia atingi covorul moale,
Matasa suna sub picior,
Si de la crestet pâna-n poale
Plutesti ca visul de usor.

Din încretirea lungii rochii
Rasai ca marmura în loc
S-atârna sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi si noroc.

O, vis ferice de iubire,
Mireasa blânda din povesti,
Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
Mi-arata cât de dulce esti,

Cât poti cu-a farmecului noapte
Sa-ntuneci ochii mei pe vechi,
Cu-a gurii tale calde soapte,
Cu-mbratisari de brate reci.

Deodata trece-o cugetare,
Un val pe ochii tai fierbinti:
E-ntunecoasa renuntare,
E umbra dulcilor dorinti.

Te duci, s-am înteles prea bine
Sa nu ma tin de pasul tau,
Pierduta vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!

Ca te-am zarit e a mea vina
Si vecinic n-o sa mi-o mai iert,
Spasi-voi visul de lumina
Tinzându-mi dreapta în desert.

S-o sa-mi rasai ca o icoana
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroana
Unde te duci? Când o sa vii?

Venere si madona


Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este,
Lume ce gândea în basme şi vorbea în poezii,
O! te văd, te-aud, te cuget, tânără şi dulce veste
Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alţi zei.

Venere, marmură caldă, ochi de piatră ce scânteie,
Braţ molatic ca gândirea unui împărat poet,
Tu ai fost divinizarea frumuseţii de femeie,
A femeiei, ce şi astăzi tot frumoasă o revăd.

Rafael, pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată,
Sufletu-mbătat de raze şi d-eterne primăveri,
Te-a văzut şi-a visat raiul cu grădini îmbălsămate,
Te-a văzut plutind regină pintre îngerii din cer

Şi-a creat pe pânza goală pe Madona Dumnezeie,
Cu diademă de stele, cu surâsul blând, vergin,
Faţa pală-n raze blonde, chip de înger, dar femeie,
Căci femeia-i prototipul îngerilor din senin.Astfel eu,

pierdut în noaptea unei vieţi de poezie,
Te-am văzut, femeie stearpă, fără suflet, fără foc,
Şi-am făcut din tine-un înger, blând ca ziua de magie,
Când în viaţa pustiită râde-o rază de noroc.

Am văzut faţa ta pală de o bolnavă beţie,
Buza ta învineţită de-al corupţiei muşcat,
Ş-am zvârlit asupră-ţi, crudo, vălul alb de poezie
Şi paloarei tale raza inocenţei eu i-am dat.

Ţi-am dat palidele raze ce-nconjoară cu magie
Fruntea îngerului-geniu, îngerului-ideal,
Din demon făcui o sântă, dintr-un chicot, simfonie,
Din ochirile-ţi murdare, ochiu-aurorei matinal.

Dar azi vălul cade, crudo! dismeţit din visuri sece,
Fruntea mea este trezită de al buzei tale-ngheţ.
Şi privesc la tine, demon, şi amoru-mi stins şi rece,
Mă învaţă cum asupră-ţi eu să caut cu dispreţ!

Tu îmi pari ca o bacantă, ce-a luat cu-nşelăciune
De pe-o frunte de fecioară mirtul verde de martir,
O fecioar-a cărei suflet era sânt ca rugăciunea,
Pe când inima bacantei e spasmodic, lung delir.

O, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie,
Cu diadema-i de stele, cu surâsul blând, vergin,
Eu făcut-am zeitate dintr-o palidă femeie,
Cu inima stearpă, rece şi cu suflet de venin!
*
Plângi, copilă? - C-o privire umedă şi rugătoare
Poţi din nou zdrobi şi frânge apostat-inima mea?
La picioare-ţi cad şi-ţi caut în ochi negri-adânci ca marea,
Şi sărut a tale mâne, şi-i întreb de poţi ierta.

Şterge-ţi ochii, nu mai plânge!... A fost crudă-nvinuirea,
A fost crudă şi nedreaptă, fără razim, fără fond.
Suflete! de-ai fi chiar demon, tu eşti sântă prin iubire,
Şi ador pe acest demon cu ochi mari, cu părul blond.

luni, 21 decembrie 2009

Niste desene si picturi de iarna

Pestera inghetata, o pictura in tempera pe carton pe care am realizat-o acum cateva luni
Un desen in pix pe care l-am realizat cand eram in liceu










Alte desene in pix prin care am incercat sa personific iarna


duminică, 13 decembrie 2009

Fata de fier


Am acest desen incercand sa redau imaginea unei femei puternice, imaginea unei femei de fier

joi, 10 decembrie 2009

Icoana pacatului


Acest desen in creion ilstreaza foarte bine ipocrizia religioasa a multor credinciosi care fac pe sfintii si ii judeca pe altii in numele lui Dumnezeu pentru lucruri care fac parte din natura umana si pe care si ei le fac in spatele minciunii si al unei imagini false de "om cu frica de Dumnezeu" si de ingeras. Nu exista sfinti si degeaba isi neaga credinciosii natura umana si conditia biologica. Nu ne putem nega conditia biologica asa cum pretind credinciosii si atata timp cat au existat si preoti care au incalcat principiile religioase pe care le propavaduiau este absurd sa credem ca poate exista pe lumea asta un om fara de pacat si sa-i judecam pe altii pentru lucruri care tin de conditia lor biologica

luni, 7 decembrie 2009

Un vis de dragoste, caldura si pasiune

De atatea ori imi doresc sa fiu iubita, sa simt cum caldura iubirii ma inconjoara si ma acopera. Ieri am realizat acest desen imaginandu-mi ca stau intinsa in lumina lumanarilor iar fiinta iubita e langa mine si imi alinta trupul fin cu sarutari dulci si tandre

vineri, 27 noiembrie 2009

Un alt desen pe care l-am realizat in clipele mele de singuratate

Acesta este unul dintre multele desene pe care le-am realizat in momentele mele de singuratate gandindu-ma la acea EA pe care o voi astepta toata viata desi stiu ca nu o voi gasi niciodata si singuratatea este cruce pe care v-a trebui sa o duc pentru ca sunt ceea ce sunt si singurii mei prieteni sunt materialele de pictura cu ajutorul carora pot sa exprim tot ceea ce simt

luni, 9 noiembrie 2009

Un alt nud in pix, o alta fantezie asternuta pe hartie


Acesta este unul dintre nudurile in pix pe care le-am realizat in ultimul timp incercand sa creez o imagine care transmite sentimentele pe care le transmite si poezia lui Mihai Eminescu "Din Valurile Vremii", ceva atat de frumos dar atat de indepartat ce se pierde in negura gandurilor, a imaginatiei si a amintirilor, ceva frumos dar ireal

Din valurile vremii

Din valurile vremii, iubita mes rasai
Cu bratele de marmur,cu parul lung, balai-
Si fata stravazie ca fata albei ceri
Slabita de umbra duioaselor dureri!
Cu zambetul tau dulce tu mangai ochii mei
Femeie inter stele si stea intre femei
Si intorcandu-ti fata spre umarul tau stang
In ochii fericirii ma uit pierdut si plang.
Cum oare din noianul de neguri sa te rump
Sa te ridic la pieptu-mi, iubite inger scump,
Si fata mea in lacrimi pe fata ta s-o plec,
Cu sarutari aprinse suflarea sa ti-o-nec
Si mana friguroasa s-o incalzesc la san,
Aproape mai aproape pe imima-mi s-o tin.
Dar vai,un chip aievea nu esti, astfel de treci
Si umbra ta se pierde in negurile reci
De ma gasesc iar singur cu bratele in jos
In trista amintire a visului frumos...
Zadarnic dupa umbra ta dulce le intind:
Din valurile vremii nu pot sa te cuprind



Am realizat aceasta pictura inspirata de poezia de mai sus: "Din Valurile Vremii" de Mihai Eminescu.Aceasta poezie a fost unul dintre subiectele de la examenul meu de bacalaureat.Cand am citit aceasta poezie imaginea fantomatica a iubitei poetului a aparut in mintea mea, atat de frageda, atat de frumoasa, atat de suava, atat de ireala.Poezia m-a facut sa ma desprind de atmosfera rece de examen si sa intru in lumea poetului, sa traiesc ceea ce el a trait in momentul in care a scris-o.Poezia a creat in mintea mea imaginea fantasmagorica a unei tinere fete si un dor puternic, un dor pe care l-a simtit si poetul.Dupa examen am realizat mai multe desene si picturi inspirate de aceasta poezie dar aceasta este cea mai vie dintre ele, redand imaginea pe care poezia Din Valurile Vremii a genarat-o in mintea mea

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

Un vis albastru

Am realizat acest desen in pix acum cateva zile. Am folosit diferite tipuri de pix albastru pentru a reda aceste nuante de vis care dau imaginii un aspect hipnotic, linistitor.

sâmbătă, 31 octombrie 2009

Floare albastra





Am realizat aceste desene fiind inspirata de poezia "Floare albastra" de Mihai Eminescu, poezie dedicata celei care a fost prima si marea iubire a poetului. Se zice ca o chema Casandra Elena Alupului dar in doua dintre poeziile lui apare cu numele Marta. Aceasta copila inocenta a murit la doar 19 ani lasandu-l pe poet foarte indurerat. Poezia "Floare albastra" este doar una dintre poeziile scrie in amintirea ingerului cu parul de aur din Ipotesti.
FLOARE ALBASTRA

- Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vietii mele.

In zadar râuri de soare
Gramadesti-n a ta gândire
Si câmpiile asire
Si întunecata mare;
Piramidele-nvechite
Urca-n cer vârful lor mare
Nu cata în departare
Fericirea ta, iubite!
Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi parul.
Ah! ea spuse adevarul;
Eu am râs, n-am zis nimica.
- Hai în codrul cu verdeata,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca sta sa se pravale
In prapastia mareata.
Acolo-n ochi de padure,
Lânga balta cea senina
Si sub trestia cea lina
Vom sedea în foi de mure.
Si mi-i spune-atunci povesti
Si minciuni cu-a ta gurita,
Eu pe-un fir de romanita
Voi cerca de ma iubesti.

Si de-a soarelui caldura
Voi fi rosie ca marul,
Mi-oi desface de-aur parul,
Sa-ti astup cu dânsul gura.

De mi-i da o sarutare,
Nime-n lume n-a s-o stie,
Caci va fi sub palarie
S-apoi cine treaba are!
Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vara,
Mi-i tinea de subsuoara,
Te-oi tinea de dupa gât.
Pe carare-n bolti de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sarutari pe cale,
Dulci ca florile ascunse.

Si sosind l-al portii prag,
Vom vorbi-n întunecime;
Grija noastra n-aib-o nime,
Cui ce-i pasa ca-mi esti drag?
Inc-o gura � si dispare...
Ca un stâlp eu stam în luna!
Ce frumoasa, ce nebuna
E albastra-mi, dulce floare!
................................................
Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastra �
Floare-albastra! floare-albastra!...
Totusi este trist în lume!

luni, 26 octombrie 2009

Dorinta


Poezia de mai jos, "Dorinta" de Mihai Eminescu a fost sursa de inspiratie a primului meu tablou. In toamna anului 2000 dupa ce am citit aceasta poezie am inceput sa simt si eu acea dorinta pe care o simtea poetul si sa-mi doresc sa fiu eu in codru, langa izvorul care tremura pe prund, in mirosul dulce ai teilor infloriti, asteptand sa vina EA, acea tanara de o frumusete angelica care apare in majoritatea poeziilor lui Eminescu, iar eu sa o strang in brate, sa-i desprind din crestet valul alb si lasand florile gingase de tei sa cada in parul ei galben. Imi doream doar sa o simt langa mine. Imi doream ca totul sa fie real. Aceste sentimente m-au motivat. Am simtit nevoia de a asterne pe hartie si pe panza aceasta imagine idilica. Am realizat mai multe desene si picturi fiind inspirata de aceasta poezie minunata. Acesta este cel mai nou desen pe care l-am creat incercand sa pun pe hartie toate sentimentele pe care aceasta poezie le-a trezit in mine.
Dorinta

Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Si în bratele-mi intinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ti desprind din crestet valul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în par infiorate
Or să-ti cada flori de tei.

Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat încet s-o culci,
Lasind prada gurii mele
Ale tale buze dulci...
Vom visa un vis ferice,
Ingina-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blinda batere de vint;
Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or să cada rinduri-rinduri.

joi, 15 octombrie 2009

Iubita lui Mihai Eminescu



Asa mi-o imaginez eu pe Casandra Elena, fiica lui Gheorghe Alupului, cea care a fost prima iubire a lui Mihai Eminescu, fata inocenta din Ipotesti care i-a marcat toata viata si opera poetului.Casandra Elena era mai mare decat Mihai Eminescu. Cand poetul era plecat la studii la Viena tanara de 19 ani a murit de dropica.Moartea fulgeratoare a acesteia l-a marcat profund pe Mihai Eminescu, poetul neputand sa uite serile in care el si copila cu parul de aur se plimbau prin codru, pe sub teii infloriti, pana la lacul fermecat plin cu nuferi galbeni. Casandra Elena era foarte frumoasa, precum floare alba de cires, atat de naturala, atat de pura. Cand am citit Lacul, Dorinta, Floare albastra si alte poezii in care apare imaginea ei angelica pur si simplu m-am indragostit de ea, dorindu-mi foarte mult sa fie reala si am simtit si durerea pe care a simtit-o Eminescu cand a pierdut-o. Cata trisete tristete a stat la baza acestor creatii minunate si cat a suferit acest poet.Din suferinta lui s-au nascut atatea poezii. Doar poezia mai reusea sa-i aline durerea cauzata de moartea fiintei iubite.Si eu am realizat multe desene in care am incercat sa redau imaginea ei, asa cum o vad eu, pura, angelica, minunata.





miercuri, 7 octombrie 2009

O mireasa


Ca si alte fete aveam si eu obiceiul de a desena mirese. Mereu m-a fascinat puritatea lor aproape angelica. Aceasta este una dintre cele mai frumoase mirese pe care le-am desenat. Am incercat sa o fac sa semene cat mai mult cu una dintre aparitiile din visele: Simona, fata cu parul negru pe care am visat-o de mai multe ori si decate ori imi aparea in vis purta haine deschise la culoare, de multe ori albe. Am plasat-o intr-un decor plin de lumina, lumina alba, totul alb precum lumina raiului

marți, 6 octombrie 2009

Un vis de iubire

Azi am participat la o discutie despre acest sentiment minunat care este dragostea. Am fost intrebata si eu cum stau cu dragostea dar mi-a fost greu sa spun in fata colegilor de facultate ce simt eu cu adevarat pentru ca sunt foarte intoleranti. Intai am incercat sa evit intrebarea vorbind despre dragostea pentru natura dar am fost intrebata iar cum stau cu dragostea fata de sexul opus(intrebare incomoda). De atatea ori intrebarea asta m-a pus intr-o situatie destul de delicata. E greu sa vorbesti despre dragoste atunci cand esti altfel decat ceilalti si doar in vise ai aprte de acest sentiment minunat.
Am realizat acest desen acum cateva zile. Este unul dintre visele mele care se tot repeta de cativa ani. Tanara cu parul saten inchis nu este o persoana reala. Eu nu pot avea o viata reala si doar visele si desene pot umple golul din sufletul meu

marți, 29 septembrie 2009

Vis polar

Acesta este unul dintre multele desene in pix pe care le-am realizat pana acum. Am realizat acest desen imaginandu-mi peisajul meu interior, un peisaj polar, rece si inghetat pe care doar caldura acestei fapturi minunate l-ar putea incalzi

sâmbătă, 26 septembrie 2009

Pasiune vulcanica


In aceasta pictura in acuarela am incercat sa redau imaginea unei tinere fete ce rasare dintr-un vulcan si se inalta spre cer in lumina calda a amurgului precum pasiunea mistuitoare

vineri, 25 septembrie 2009

Un fluture si o pasare


Am realizat aceasta pictura in acuarela si desenele de mai jos inspirata de cantecul "Un fluture si o pasare" compus de Florin Bagardo pe versuri de Ioana Diaconescu.







duminică, 13 septembrie 2009

vineri, 21 august 2009

Unul dintre cele 15 nuduri pe care le-am realizat acum doua zile


Unul din cele 15 nuduri pe care le-am realizat acum doua zile simtindu-ma atat de singura in aceasta vacanta lunga si plictisitoare care trece atat de greu. Am realizat acest nud si multe altele pentru a umple golul din viata mea si pentru ca stiu ca atunci cand nu poti trai asa cum iti doresti a visa este singurul lucru care iti mai ramane

miercuri, 19 august 2009

Un peisaj de pe alta planeta

Am realizat aceasta pictura acum cativa ani dar acum a trebuit sa inlocuiesc figurile umane care nu se incadrau deloc in peisaj cu acesti munti stancosi ce se inalta spre roiul de stele albastre de mare energie care lumineaza cerul noptii

luni, 27 iulie 2009

Pestera

Pe 8 Iulie am vizitat Pestera Rasnoavei din muntii Postavaru. Pestera m-a impresionat si m-a inspirat pentru realizarea acestei picturi in tempera.

sâmbătă, 6 iunie 2009

O fantezie


Am realizat aceasta pictura in tempera astazi reusind astfel sa-mi umplu aceasta zi plictisitoare. Aceasta este una dintre fanteziile mele: eu cu o tanara de o frumusete nepamanteana pe o sfera undeva in cosmos, inconjurate de sfere transparente ce plutesc.

Un inger cazut


Acesta este unul dintre desenele mele in creion reprezentand un inger cazut care priveste flacarile iadului

joi, 4 iunie 2009

Inca o sirena

Aceasta este cea mai noua sirena pe care am desenat-o. Am foarte multe
sirene pentru ca mereu am fost fascinata de aceste creaturi fantastice de o frumusete ireala

vineri, 22 mai 2009

Leoaica tanara iubirea


Poezia de mai jos "Leoaica tanara iubirea" a fost sursa de inspiratie a acestei picturi in tempera.
Leoaica tinara, iubirea
mi-ai sarit în fata.
Mă pindise-n incordare
mai demult.
Coltii albi mi i-a infipt în fata,
m-a muscat leoaica, azi, de fata.
Si deodata-n jurul meu, natura
se facu un cerc, de-a-dura,
când mai larg, când mai aproape,
ca o stringere de ape
Si privirea-n sus tisni,
curcubeu taiat în doua,
si auzul o-ntilni
tocmai lângă ciorcarlii.
Mi-am dus mâna la sprinceana,
la timpla si la barbie,
dar mâna nu le mai stie.
Si aluneca-n nestire
pe-un desert în stralucire,
peste care trece-alene
o leoaica aramie
cu miscarile viclene,
inca-o vreme,
si-nca-o vreme...

Piramida pentagonala din zona Cydonia


In aceasta pictura in acuarela, ca si in desenele de mai jos, am incercat sa redau felul cum imi imaginez eu piramida pentagonala din zona Cydonia de pe Marte, incepand cu vremurile indepartate cand exista viata pe Marte si terminand cu cu zilele noastre cand un rover trimis de pe Pamant exploreaza zona




Related Posts with Thumbnails