Sanzienele, ielele sau dragaicele, pleiadele dacilor

Perioada solstitiului de vara era perioada cand tracii aveau o sarbatoare a zeitei Bendis (Diana la romani, Artemis la greci) si a fecioarelor nemuritoare care o insoteau care s-a pastrat intraditia populara cu numele de sanziene ce provine de la sfanta Diana, zeita fecioara a padurii, a vietii salbatice si a vanatorii, ocrotitoare a amazoanelor, Bendis a dacilor.
Prin pictura de mai sus am pus in evidenta asemanarea dintre sanzienele noastre si pleiadele grecilor, cele 7 surori care o insoteau pe zeita Artemis. La fel ca zeita Artemis, sanzienele sau ielele noastre pedepseau aspru toti barbatii care incercau sa se apropie de ele si de aici provine legenda conform careia daca un barbat se intalneste cu ielele in padure acestea il vor poci.
In aceasta pictura am suprins sanzienele sub forma de pleiade alaturi de zeita Bendis si poeta Sappho care a scris si ea niste versuri despre pleiade

Zeita Bendis cu caciula de tarabostes, desen in creion

Despre Bendis, zeita dacilor, am mai scris. Ieri am desenat-o purtand caciula specifica clasei tarabostes

Bendis, zeita dacilor

Calatoria de saptamana trecuta m-a ajutat sa-mi regasesc inspiratia. Dupa ce am vizitat ceea ce a mai ramas din templul zeitei Bendis de la cetatea dacica de la Piatra Rosie m-am gandit sa desenez si sa pictez zeita pe care dacii si mai ales femeile din Dacia o venerau. Din pacate doar zidul in forma de semicerc a mai ramas din templul vechi de mii de ani. Cand eram acolo sus, unde a fost templul, am incercat sa ma gandesc cum arata zeita Bendis si parca am vazut-o inalta atletica, cu un coif metalic pe cap si cu parul impletit in doua cozi.
Mai sus este tabloul prin care am redat imaginea zeitei asa cum o vad eu, inalta, zvelta, puternica, cutezatoare, neinfricata, genul de femeie independenta, luptatoarea care nu renunta si infrunta totate obstacolele cand isi dorea ceva si nu avea nevoie de un barbat langa ea (Bendis era o zeita fecioara) idealul pe care fiecare amazoana isi dorea sa-l atinga. Zeita Bendis emana forta dar si feminitate in acelasi timp fiind un model pentru amazoanele de pe teritoriul trac.

Ramasitele templului zeitei Bendis de la Piatra Rosie

Bendis era  corespondentul dac al zeitei Artemis de la greci si al zeitei Diana de la romani. La fel ca si grecii si romanii, poparele trace, inclusiv dacii, aveau diverse zeitati pana in momentul in care Burebista sfatuit de Deceneu a impus credinta monoteista in Zamolxis, a ars viile, a interzis sarbatorile inchinate lui Bacchus si este posibil sa fi distrus si templele zeitei Bendis, impunand un sistem patriarhal. Tot Burebista si Deceneu au transformay dacii dintr-un popor pasnic intr-un popor razboinic, cei mai belicosi dintre traci. Dictatura impusa de Burebista si Deceneu a dus la decaderea geto-dacilor si la razboaiele daco-romane. Inainte ca politica dacilor sa ia aceasta intorsura intre traci greci si romani exista o comuniune stransa existand similitudini culturale foarte mari intre cele 3 popoare, mult mai mari decat s-ar putea crede in ziua de azi. Se pare ca mitologia greaca si romana ar provei de la traci si au existat si alte influente culturale. Am pictat chipul zeitei si accesoriul de pe capul acesteia pornind de la bustul descoperit la Piatra Rosie.

Tot azi am mai facut inca doua desene prin care am redat zeitatea dacica in mai multe ipostaze. Mai jos puteti vedea aceste desene.