Dorinta lui Eminescu intr-o noua pictura

Aceasta estea cea mai noua creatie din seria inspirata de poezia Dorina a lui Mihai Eminescu, despre ca am mai vorbit in postarile anterioare, asa cum am vorbit si despre ce am simtit duap ce am citit poezia prima data, cand aveam 14 ani si pur si simplu m-am indragostit de muza poetului, de fata cu parul balai care apare atat in Dorinta cat si in multe alte creatii eminesciene.

In filmuletul de mai jos ma puteti vedea pictand ultima lucrare din seria Dorinta

Dorinta

Azi am mai facut un desen in pix prin care am redat trairea erotica din poezia Dorinta a lui Mihai Eminescu. Despre poezie si despre ce am simtit eu cand am citit-o si cum m-a inspirat am mai scris si nu vreau sa ma repet.

Dorinta lui Mihai Eminescu, o noua pictura

Am creat o noua pictura in acrilice pe panza care are ca sursa de inspiratie poezia Dorinta a lui Mihai Eminescu, superba poezie de dragoste care m-a inspirat in anul 2000, cand am facut primele mele picturi. Dupa cum am scris si in postarile anterioare am facut aceste picturi imaginandu-mi ca sunteu in codru, in locul poetului, iar femeia cu parul blond care l-a inspirat pe acesta este chiar in fata mea si por sa o ating, sa-i desprind din crestet valul, sa o simt aproape de mine, sa-i pot saruta buzele moi

Dorinta lui Mihai Eminescu, dorinta mea din adolescenta

Nu vreau sa ma repet dar pentru ca se aproapie ziua lui Eminescu iar pe 16 ianuarie voi vernisa o noua expozitie de arta eminesciana m-am gandit sa scriu iar despre "Dorinta", dorinta lui Eminescu si dorinta mea din adolescenta.
Dorinta lui Mihai Eminescu a nascut in mine niste sentimente care m-au facut sa vibrez, dandu-mi foarte multa energie creatoare. Aveam 14 ani pe vremea cand am citit prima oara aceasta poezie care m-a facut sa-mi doresc sa fiu eu in locul poetului, in codru, langa izvor, in bratele fetei cu parul galben, pielea alba ca spuma laptelui si ochii albastrii pe care Eminescu o descria in aproape toate poeziile sale, ca in desenul de mai sus care descrie cel mai bine ceea ce mi-am imaginat eu atunci, fiind inspirata de poezia lui Eminescu. M-am indragostit de ea si am facut multe desene si picturi imaginandu-mi ca este in bratele mele, ca pot sa o simt, sa o ating, sa o sarut, sa traiesc ceea ce a trait poetul.

Dulce asteptare

Ea sta intinsa pe spate, goala superba, asteptand sa fie iubita, mangaiata, sarutata pe tot trupul. Ea este atat de frumoasa, tanara, suava, cu talia subtire si picioarele lungi. Pe fata ei se citeste extazul iar trupul ei parca vibreaza de emotie. Tot universul rezoneaza cu ea, de la delicatele flori albe din pictura de mai sus pana la stelele, planetele si galaxiile din creatiile de mai jos. Ea e iubire, pasiune sio dorinta arzatoare.

Aceste desene si picturi vechi si noi s-au nascut din dorinta arzatoare de a fi iubita si toate prezinta femeia pe care am descris-o mai sus.

 Pe ea o vad in toate, o vad in univers, o vad intr-un rasarit de soare, o vad in fiecare anotimp iar in creatiile mele ea apare in orice decor, asa cum puteti vedea in imaginile de mai jos, ultimele dintre ele fiind si cele mai vechi, 4 picturi din anul 2000, cele 4 anotimpuri, imaginea ei contopindu-se cu natura in fiecare anotimp.

O muza de care m-am indragostit

Despre acest tablou pe care l-am facut acum doua saptamani am vorbit in postarile anterioare, fiind ultimul din seria mea de tablouri inspirate din poezia Dorina de Mihai Eminescu.
Dupa ce am pictat aceasta superba muza cu parul de aur moale stand goala in padure, sub teiul inflorit, langa izvor, am lasat pictura undeva aproape de patul meu ca sa o pot vedea seara cand ma culc si dimineata cand ma trezesc si intr-o noapte am visat ca EA era langa mine in pat, ca puteam sa o tin in brate, ca am luat-o in brate si am sarutat-o dupa care ea mi-a aratat toata iubirea ei si eram atat de fericita dupa care m-am trezit si am privit tabloul ca si cum ar fi fost o persoana reala. Au mai fost si alte nopti cand visam ca aceasta femeie pe care cu mana mea am pictat-o era vie, in carne si oase, langa mine si acum cand privesc aceasta pictura simt acel dor puterminc... dor de iubire

Dorinta lui Mihai Eminescu, o noua pictura in acrilice pe panza

Am mai facut o pictura azi. Am folosit acrilice obisnuite si metalizate (sidef si auriu pentru florile de tei) pentru a reda imaginea iubitei lui Eminescu, asa cum poetul a descris-o in poezia Dorinta, o femeie superba in codru, in mijlocul naturii, langa izvorul care tremura pe prund purtand doar valul din crestet, visand si asteptand sa fie iubita

Eu in bratele muzei poeziei Dorinta de Mihai Eminescu

Un desen in creion pe care l-am facut ponind de la un desen datand din anul 2004 cand mi-am imaginat ca sunt eu in bratele muzei lui Eminescu si m-am desenat pe mine in locul poetului

Poezia Dorinta a lui Mihai Eminescu m-a inspirat. Si acum imi aduc aminte. Aveam aproape 14 ani. Era toamna, toamna anului 2000 si eu dupa ce am citit poezia pur si simplu m-am indragostit de fata cu parul de aur care l-a inspirat si pe poet. Parca o vedeam in bratele mele, sub teiul inflorit ce miroase atat de frumos, in codru, langa izvor. Atunci am facut prima mea pictura, pornind de la imaginea iubitei lui Eminescu in decorul mirific din codru. In anul 2004 folosind un banal pix rosu m-am desenat pe mine in bratele muzei lui Eminescu, asa cum mi-am imaginat dupa ce am citit poezia si am trait sentimentul transmis de aceasta. Azi, dupa atatia ani, am reluat acest desen folosind un creion si mai sus este ceea ce a iesit.

Tot azi am mai facut un desen pornind tot de la poezia Dorinta, iar mai jos este desenul din anul 2004. Ce vremuri, ce repede au trecut acesti ani. Parca ieri eram in 2004

In anul 2004 m-am desenat pe mine in bratele celei care a fost muza poeziei Dorinta, in locul lui Eminescu

Apropiere pasiune si dorinta, pictura in ulei pe panza

 

Am facut acest tablou in ulei pe panza astazi cu gandul la iubire, la emotia aceea a apropierii, rasuflarea calda a fiintei iubite si un sarut pasional pe pielea fina a gatului

Zeita Diana si iubita lui Eminescu in padure, in lumina lunii, o pictura din 2002 modificata pe calculator, in programul GIMP

Acum 10 ani mi-am imaginat o femeie cu parul rosu cu breton si cu ochii verzi, un fel de reperzentare a zeitei Diana, stand goala in codru, in lumina lunii, langa izvor, sub teiul inflorit ale carui flori cad precum ploaia, ca niste lacrimi ale noptii ce lucesc in lumina lunii, alaturi de muza blonda a lui Mihai Eminescu ce sta tot langa izvor dar undeva mai departe si tine in mana o floare albastra si am pus pe hartie aceasta imagine din mintea mea dar fiind facuta la repezeala si cu materiale de proasta calitate pictura nu a iesit asa cum imi imaginam eu. Am facut aceasta pictura dorindu-mi ca imaginea idilica din mintea mea sa fie reala, sa fiu eu in codru sub teiul inflorit ce miroase atat de frumos alaturi de aceasta femeie cu parul rosu pe care am numit-o Diana. Desi recunosc ca pictura de acum 10 ani nu este nici pe departe o capodopera am pastrat-o pentru valoarea ei sentimentala. De fiecare data cand privesc aceasta pictura imi imaginez ca sunt eu in codru, langa izvor, in bratele Dianei, pe genunchii ei, asa cum zicea si Eminescu in poezia Dorinta si pot sa o tin in brate si sa o sarut. Acum cateva zile am modificat aceasta pictura folosind programul GIMP iar mai sus este ceea ce a iesit, ceea ce am vrut eu sa transmit atunci, in 2002, imaginea idilica pe care Eminescu o descria in poezia Dorinta care a fost una dintre sursele mele de inspiratie pentru aceasta pictura.

Zeita Diana si Muza lui Mihai Eminescu in codru noaptea in lumina lunii, o pictura pe care am facut-o acum 10 an

i

13 creatii inspirate din poezia “Dorința” de Mihai Eminescu pe care le-am realizat din 2000 si pana acum

Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
Si în bratele-mi intinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ti desprind din crestet valul,
Să-l ridic de pe obraz.
Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în par infiorate
Or să-ti cada flori de tei.
Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat încet s-o culci,
Lasind prada gurii mele
Ale tale buze dulci...
Vom visa un vis ferice,
Ingina-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blinda batere de vint;
Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or să cada rinduri-rinduri.
Poezia de mai sus “Dorința” de Mihai Eminescu a fost prima mea sursa de inspirație.
Si acum îmi amintesc ce sentimente puternice si ce gânduri a trezit aceasta poezie in mintea mea in anul 2000 când am citit-o. Poezia m-a făcut sa simt si eu dorul puternic pe care l-a simțit poetul când a scris-o. Parca vedeam codrul, izvorul, teiul înflorit cu mirosul lui atât de frumos si mai ales fata cu parul galben care apare in majoritatea poeziilor lui Mihai Eminescu, Cassandra, fata din Ipotești care a murit de dropica la doar 19 ani lasandu-l pe poet atât de îndurerat, prima si marea iubire a lui Eminescu.  După ce am citit poezia am început sa-mi imaginez ca sunt eu acolo in locul poetului, in codru alături de aceasta fata si ca pot sa o țin in brațe si sa o sărut. Pur si simplu m-am îndrăgostit de iubita lui Eminescu

Am simțit nevoia sa exprim intr-un fel ceea ce simt si sa pun pe hârtie aceasta imagine feerica din mintea mea. In imaginea de mai sus este pictura pe care am realizat-o atunci, in toamna anului 2000, fiind inspirata de aceasta poezie. Atunci am încercat sa pun pe hârtie imaginea fetei din poeziile lui Eminescu venind spre mine prin ploaia de flori de tei si ridicandu-si valul alb de pe cap. Am mai realizat si alte desene si picturi inspirate din aceasta poezie. Pana acum am facut 13 desene si picturi inspirate din poezia Dorința, 13 ipostaze ale iubitei lui Eminescu, imaginea ei de 13 ori
Mai jos sunt niște desene si picturi pe care le-am realizat in 2002 si 2003 încercând sa pun pe hârtie aceeași imagine a iubitei lui Eminescu in codru, in lumina lunii, sub ploaia de flori de tei, alergând spre mine, imagine care mă obseda si îmi doream atât de mult sa fie reala. 10 ani m-am tot gândit la ea si la cum ar fi daca as fi eu langa ea in codru si as putea sa-i ridic valul alb care ii acoperă parul blond si sa o sarut. Parca o vedeam, tanara si frumoasa, blonda cu ochii albaștrii, așa cum era ea. Parca o vedeam langa mine
 

Deși atunci nu stăteam prea bine la capitolul anatomie si când mă uit pe aceste desene îmi vine sa rad de mine si de felul cum desenam pe vremea aceea am păstrat aceste desene si picturi pentru ca înseamnă ceva pentru mine. Deși nu au cine știe ce valoare artistica pentru mine aceste desene si picturi au o foarte mare valoare sentimentala si când le privesc încep sa retrăiesc acel vis de iubire pe care l-am trăit in mintea mea atunci când le-am făcut.


Acesta este un desen in pix inspirat din poezia “Dorința” pe care l-am realizat in 2004 imaginand-mi ca sa sunt eu in brațele iubitei lui Eminescu, ii desprind din crestet valul, il ridic si ne sărutam in timp ce florile de tei cad asupra noastră rânduri-rânduri. M-am desenat si pe mine (roșcata) langa fata blonda din poeziile lui Eminescu.

Acestea sunt doua desene inspirate tot din poezia Dorința pe care le-am realizat in 2005 folosind un pix roșu, unul verde si hârtie verde. Prin aceste desene am redat imaginea corpului iubitei lui Eminescu acoperit doar de flori de tei si frunze. 

Acestea sunt cele mai noi creații inspirate din poezia Dorința, un desen in creion si o pictura in acuarela prin care am încercat inca odată sa redau acel sentiment transmis de poezie si sa aștern pe hârtie imaginea iubitei lui Eminescu stand goala superba, in codrul verde sub teiul inflorit din care florile cad sub forma de ploaie pe valul ei alb pe acare ea il ridica printr-un gest plin de gratie, in parul ei galben-auriu si pe trupul ei gol si superb.

Dorinta

Poezia de mai jos, "Dorinta" de Mihai Eminescu a fost sursa de inspiratie a primului meu tablou. In toamna anului 2000 dupa ce am citit aceasta poezie am inceput sa simt si eu acea dorinta pe care o simtea poetul si sa-mi doresc sa fiu eu in codru, langa izvorul care tremura pe prund, in mirosul dulce ai teilor infloriti, asteptand sa vina EA, acea tanara de o frumusete angelica care apare in majoritatea poeziilor lui Eminescu, iar eu sa o strang in brate, sa-i desprind din crestet valul alb si lasand florile gingase de tei sa cada in parul ei galben. Imi doream doar sa o simt langa mine. Imi doream ca totul sa fie real. Aceste sentimente m-au motivat. Am simtit nevoia de a asterne pe hartie si pe panza aceasta imagine idilica. Am realizat mai multe desene si picturi fiind inspirata de aceasta poezie minunata. Acesta este cel mai nou desen pe care l-am creat incercand sa pun pe hartie toate sentimentele pe care aceasta poezie le-a trezit in mine.

Dorinta

Vino-n codru la izvorul

Care tremura pe prund,

Unde prispa cea de brazde

Crengi plecate o ascund.

Si în bratele-mi intinse

Să alergi, pe piept să-mi cazi,

Să-ti desprind din crestet valul,

Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,

Vom fi singuri-singurei,

Iar în par infiorate

Or să-ti cada flori de tei.

Fruntea alba-n parul galben

Pe-al meu brat încet s-o culci,

Lasind prada gurii mele

Ale tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,

Ingina-ne-vor c-un cânt

Singuratice izvoare,

Blinda batere de vint;

Adormind de armonia

Codrului batut de ginduri,

Flori de tei deasupra noastra

Or să cada rinduri-rinduri.