Sanzienele, ielele sau dragaicele, pleiadele dacilor

Perioada solstitiului de vara era perioada cand tracii aveau o sarbatoare a zeitei Bendis (Diana la romani, Artemis la greci) si a fecioarelor nemuritoare care o insoteau care s-a pastrat intraditia populara cu numele de sanziene ce provine de la sfanta Diana, zeita fecioara a padurii, a vietii salbatice si a vanatorii, ocrotitoare a amazoanelor, Bendis a dacilor.
Prin pictura de mai sus am pus in evidenta asemanarea dintre sanzienele noastre si pleiadele grecilor, cele 7 surori care o insoteau pe zeita Artemis. La fel ca zeita Artemis, sanzienele sau ielele noastre pedepseau aspru toti barbatii care incercau sa se apropie de ele si de aici provine legenda conform careia daca un barbat se intalneste cu ielele in padure acestea il vor poci.
In aceasta pictura am suprins sanzienele sub forma de pleiade alaturi de zeita Bendis si poeta Sappho care a scris si ea niste versuri despre pleiade

Craciunul, sarbatoarea nasterii zeului soare

Inainte de expansiunea crestinismului in perioada  solstitiului de iarna popoarele sarbatoreau renasterea zeului soare. Era o sarbatoare a focului si a luminii. La daci idnatul (ignition = aprinderea focului) reprezenta momentul in care era incendiat busteanul de stejar si era sacrificat un porc. Alte popoare dadeau foc unui brad Oamenii acelor vremuri credeau ca focul sacru are puterea de a reaprinde soarele. Dacii aveau doua sarbatori mari, una legata de solstitiul de vara (sanzienele) cealalta legata de solstitiul de iarna (renasterea zeului soare. Pastorii aveau si ei un zeu mos, stramosul lui Mos Craciun, care in aceasta perioada venea imbracat in verde, culoarea padurii (nu costumul rosu inventat de Coca Cola) si aducea daruri, nu materiale ci spirituale. Tot pastorii aveau si un cult al stelei nordului, vestitoarea sarbatorii renasterii soarelui, reprezentata in traditia populara sub forma colului morii, steaua cu 8 colturi.
In vechime Craciunul reprezenta o celebrare a (re)nasterii soarelui din focul purificator care ardea toate relele din anul care s-a incheiat si deschidea un ciclu nou.
Crestinii au preluat si au deturnat elementele precrestine  inlocuind nasterea zeului soare cu nasterea lui Hristos (care se pare ca nu s-a   nascut in aceasta perioada)
Prin desenul de mai sus am redat esenta acestei sarbatori precrestine, o nastere, un nou ciclu solar al vietii, izvorat din foc si nu lipseste nici steaua nordului.

Burebista la Sarmizegetusa

In aceasta noapte a creat o pictura prin care am surprins un moment petrecut de Burebista in sanctuarul de la Sarmizegetusa, alaturi de lupul alb, ganditor, privind cerul.
Am inceput pictura la 3 noaptea si am terminat-o la 6 dimineata.
Pe 23 septembrie voi vizita cetatea dacica Sarmizegetusa si sper sa vin cu si mai multa inspiratie de acolo

Zeita Bendis cu caciula de tarabostes, desen in creion

Despre Bendis, zeita dacilor, am mai scris. Ieri am desenat-o purtand caciula specifica clasei tarabostes

Bendis, zeita dacilor

Calatoria de saptamana trecuta m-a ajutat sa-mi regasesc inspiratia. Dupa ce am vizitat ceea ce a mai ramas din templul zeitei Bendis de la cetatea dacica de la Piatra Rosie m-am gandit sa desenez si sa pictez zeita pe care dacii si mai ales femeile din Dacia o venerau. Din pacate doar zidul in forma de semicerc a mai ramas din templul vechi de mii de ani. Cand eram acolo sus, unde a fost templul, am incercat sa ma gandesc cum arata zeita Bendis si parca am vazut-o inalta atletica, cu un coif metalic pe cap si cu parul impletit in doua cozi.
Mai sus este tabloul prin care am redat imaginea zeitei asa cum o vad eu, inalta, zvelta, puternica, cutezatoare, neinfricata, genul de femeie independenta, luptatoarea care nu renunta si infrunta totate obstacolele cand isi dorea ceva si nu avea nevoie de un barbat langa ea (Bendis era o zeita fecioara) idealul pe care fiecare amazoana isi dorea sa-l atinga. Zeita Bendis emana forta dar si feminitate in acelasi timp fiind un model pentru amazoanele de pe teritoriul trac.

Ramasitele templului zeitei Bendis de la Piatra Rosie

Bendis era  corespondentul dac al zeitei Artemis de la greci si al zeitei Diana de la romani. La fel ca si grecii si romanii, poparele trace, inclusiv dacii, aveau diverse zeitati pana in momentul in care Burebista sfatuit de Deceneu a impus credinta monoteista in Zamolxis, a ars viile, a interzis sarbatorile inchinate lui Bacchus si este posibil sa fi distrus si templele zeitei Bendis, impunand un sistem patriarhal. Tot Burebista si Deceneu au transformay dacii dintr-un popor pasnic intr-un popor razboinic, cei mai belicosi dintre traci. Dictatura impusa de Burebista si Deceneu a dus la decaderea geto-dacilor si la razboaiele daco-romane. Inainte ca politica dacilor sa ia aceasta intorsura intre traci greci si romani exista o comuniune stransa existand similitudini culturale foarte mari intre cele 3 popoare, mult mai mari decat s-ar putea crede in ziua de azi. Se pare ca mitologia greaca si romana ar provei de la traci si au existat si alte influente culturale. Am pictat chipul zeitei si accesoriul de pe capul acesteia pornind de la bustul descoperit la Piatra Rosie.

Tot azi am mai facut inca doua desene prin care am redat zeitatea dacica in mai multe ipostaze. Mai jos puteti vedea aceste desene.

3 dintre lucrarile mele participa la expozitia "Romania, oameni si locuri" de la galeria Labyrith

Lupul dacic, o lucrare despre asemanarea dintre sfinxul din Bucegi si un dac tarabostes si o natura statica cu specific romanesc participa la expozitia "Romania, oameni si locuri" de la galeria Labyrith.

Va astept la vernisaj maine la ora 18.
Mai jos gasiti harta

Pestera lui Zamolxis

Ieri, la Galeria Irecson, am desenat pestera lui Zamolxis cu chipul zeului dac cu soarele in frunte, contopindu-se cu cerul

Burebista, Deceneu si sfinxul de la Varful Omu

Platoul Bucegi a fost o zona sacra pentru daci, ca dovada stand constructiile megalitice din aceasta zona: faimosul sfinx despre care nu mai are rost sa vorbesc pentru ca toti il cunoastem, un sfinx ceva mai mic situat tot la Babele si sfinxul de la varful Omu ce seamana cu sfinxul din zona Cydonia de pe Marte. Nu stiu daca Kogaionul, muntele sacru al dacilor, se afla in Bucegi dar prin aceste desene am redat un aspect al cuturii dacice: Deceneu, preot, filosof si astronom dac in fata sfinxului de la varful Omu, rugandu-se la Zamolxis in timp ce Burebista priveste acelasi sfinx care la randul sau pare sa priveasca spre univers si spre Calea Lactee

Portretul lui Burebista, pictura ulei pe panza

In acest weekend l-am pictat pe Burebista asa cum il vad eu, cu o barba blonda si cu ochii albastrii. Am fost criticata pentru aceasta viziune de altii care insistau sa-l pictez cu barba neagra. Voi cum va imaginati barba lui Burebista?

Deceneu intre sfinxul din Egipt si cel din Bucegi

Mana dreapta a lui Burebista, preot si filosof, Deceneu a fost omul de legatura intre Dacia si Egipt, iar prin acest desen am subliniat legatura culturala care exista intre daci si egipteni dovedita de prezenta in muntii Bucegi a unui sfinx. Dupa desenul in pix de mai sus voi realiza si un tablou pe aceasta tema

Lupul dacic si sfinxul din Bucegi la Marshal garden Hotel

Doua dintre creatiile mele avand ca subiect dacii, cultura si credintele lor, sunt expuse pe Dorobanti, la Marshal Garden Hotel, in cadrul expozitiei Atat de romanesc, deschisa pana pe 19 octombrie, Vernisajul va avea loc maine, 1 octombrie, la ora 18.Este vorba despre una dintre lucrarile prin care am surprins asemanarea izbitoare dintre sfinxul din Bucegi si un dac tarabostes si un tablou prin care am dar viata lupului dacic

Burebista, lupul dacic, Zamolxis si sfinxul din Bucegi

Am facut aceasta pictura in acest weekend la evenimentul Expo Bazar Art de la palatul bursei (fosta biblioteca nationala) din centrul vechi. Daca aveti timp puteti vedea acest tablou la locatia mai sus mentionata Am reluat o tema mai veche punand in evidenta semanarea dintre sfinxul din Bucegi si un dac purtand caciula specifica clasei tarabostes.

Mai jos sunt tablourile mai vechi din seria de lucrari facute pe aceasta tema.

Sfinxul din Bucegi, portretul unui dac Tarabostes?

Oare sfinxul din Bucegi a fost sculptat de daci pentru a eterniza in piatra chipul unui rege al dacilor? Dupa cum se observa si in pictura de mai sus sfinxul seamana cu un dac purtand caciula specifica clasei tarabostes. Am facut ieri tabloul in ulei pe panza la dimensiunile 40x80 dupa ce o lucrare asemanatoare s-a vandut la Expo Bazar Art.

Lupul dacic si floarea vietii

Azi, folosind un pix negru si unul rosu am desenat acest lup dacic. L-am desenat foarte repede intr-un scurt moment de respiro intre sarcinile de serviciu. In acest desen pe langa lupul dacic apare si floarea vietii, un alt simbol dacic ce s-a patrat pana in ziua de azi in arta populara.

Un dac tarabostes fata in fata cu sfinxul din Bucegi

Este izbitoare asemanarea dintre sfinxul din Bucegi si un dac din clasa nobiliara tarabostes purtand caciula specifica acestei clase din randul careia se ridicau preotii si conducatorii dacilor. Aceasta asemanare dovedeste ca sfinxul a fost facut de daci. Se pare ca sfinxul a reprezentat chipul unui personaj inportant pentru daci, un rege sau poate chiar Zamolxis. Am facut acest desen ieri avand ca sursa de inspiratie faimosul sfinx din Bucegi

Marele lup alb al dacilor

Am pictat acest lup dacic ieri. Este un tablou in ulei pe panza, dimensiuni 50x100 prin care am dat viata uneia dintre legendele dacilor

Tarabostes, desen in creion

Lupul dacic pictura in ulei lemn

Lupul dacic, pictura ulei pe lemn

Lupul dacic

Lupul dacic in lumina lunii, desen facut cu pixul

Sinuciderea lui Decebal

Decebal, regele dacilor inconjurat de romani in timp ce isi taia gatul pentru a nu cadea prizonier, desen facut cu pixul