Acea fata care prin anul 2001 picta sirene, peisaje din alte lumi, zeite si amazoane eram eu. Stilul meu de atunci era foarte diferit de cel de acum. Desenele si picturile erau facute intr-un mod stangaci, nerespectand anatomia si perspectiva dar le pastrez nu pentru forma ci pentru continut, pentru ideile care au ramas incapsulate in aceste creatii ca intr-un jurnal. Am observat si in creatiile altora faptul ca cu cat un desen este mai simplu, mai rudimentar si mai putin corect dupa criteriile profesorilor de la Tonita sau de la UNARTE cu atat este mai bogat in idei, unele dintre aceste desene si picturi fiind mult mai interesante decat creatiile unor mari pictori sau alte tablouri muncite ca la carte, cu perspectiva si umbre puse in mod fotografic, care de fapt nu spun nimic, prezentand mereu aceleasi vaze cu flori, peisaje sau in cel mai bun caz portrete, aceleasi subiecte reluate de atatea ori de nenumarati pictori pana acum. Probabil ca tot incercand sa realizeze ceva "corect" in ceea ce priveste forma artistul pierde din vedere esenta, iar scolile, liceele si facultatile de arta nu fac decat sa strice talentele zdrobind creativitatea si obligand artistii sa se concentreze pe forma mai mult decat pe continut.
Cheris Archiileos m-a inspirat asa cum m-au inspirat si Luis Royo, Boris Vallejo, Julie Bell si Dorian Clevenger.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu