Ma numesc Corina Chirila si am inceput sa desenez si sa pictez in anul 2000, cand aveam 13 ani, fiind inspirata de poezia Dorinta de Mihai Eminescu, poezie care m-a facut sa vad cu ochii mintii acea imagine de vis si sa-mi imaginez ca sunt eu acolo in codru in locul poetului.Imi place sa desenez si sa pictez toate lucrurile la care visez si la care nu pot sa ajung. Acest blog contine creatiile mele precum si trairile din spatele lor, acele sentimente si dorinte care m-au motivat
joi, 30 ianuarie 2014
Fata din vis
Continuand o lunga serie de desene si picturi, azi am facut desenuld e mai sus. Ideea dateaza din anul 2001 cand am ascultat o melodie care mi-a amintit de Simona, fata bruneta pe care o visam mereu atunci si m-a facut sa mi-o imaginez pe luna, cu pamatul undeva departe in spatele ei. Aceasta este melodia de care vorbesc.
... iar acestea sunt desenele si picturile mai vechi reprezentand-o pe EA pe luna, un etern feminin, un simbol al feminitatii la fel ca si luna
Sirena lui Chris Achilleos si pictura unei fete de 14 ani
Aceasta este sirena realizata de artistul Chris Archilleos...
... iar aceasta este o pictura facuta de o fata de 14 ani fascinata si inspirata de creatia lui Archilleos.
Acea fata care prin anul 2001 picta sirene, peisaje din alte lumi, zeite si amazoane eram eu. Stilul meu de atunci era foarte diferit de cel de acum. Desenele si picturile erau facute intr-un mod stangaci, nerespectand anatomia si perspectiva dar le pastrez nu pentru forma ci pentru continut, pentru ideile care au ramas incapsulate in aceste creatii ca intr-un jurnal. Am observat si in creatiile altora faptul ca cu cat un desen este mai simplu, mai rudimentar si mai putin corect dupa criteriile profesorilor de la Tonita sau de la UNARTE cu atat este mai bogat in idei, unele dintre aceste desene si picturi fiind mult mai interesante decat creatiile unor mari pictori sau alte tablouri muncite ca la carte, cu perspectiva si umbre puse in mod fotografic, care de fapt nu spun nimic, prezentand mereu aceleasi vaze cu flori, peisaje sau in cel mai bun caz portrete, aceleasi subiecte reluate de atatea ori de nenumarati pictori pana acum. Probabil ca tot incercand sa realizeze ceva "corect" in ceea ce priveste forma artistul pierde din vedere esenta, iar scolile, liceele si facultatile de arta nu fac decat sa strice talentele zdrobind creativitatea si obligand artistii sa se concentreze pe forma mai mult decat pe continut.
Cheris Archiileos m-a inspirat asa cum m-au inspirat si Luis Royo, Boris Vallejo, Julie Bell si Dorian Clevenger.
... iar aceasta este o pictura facuta de o fata de 14 ani fascinata si inspirata de creatia lui Archilleos.
Acea fata care prin anul 2001 picta sirene, peisaje din alte lumi, zeite si amazoane eram eu. Stilul meu de atunci era foarte diferit de cel de acum. Desenele si picturile erau facute intr-un mod stangaci, nerespectand anatomia si perspectiva dar le pastrez nu pentru forma ci pentru continut, pentru ideile care au ramas incapsulate in aceste creatii ca intr-un jurnal. Am observat si in creatiile altora faptul ca cu cat un desen este mai simplu, mai rudimentar si mai putin corect dupa criteriile profesorilor de la Tonita sau de la UNARTE cu atat este mai bogat in idei, unele dintre aceste desene si picturi fiind mult mai interesante decat creatiile unor mari pictori sau alte tablouri muncite ca la carte, cu perspectiva si umbre puse in mod fotografic, care de fapt nu spun nimic, prezentand mereu aceleasi vaze cu flori, peisaje sau in cel mai bun caz portrete, aceleasi subiecte reluate de atatea ori de nenumarati pictori pana acum. Probabil ca tot incercand sa realizeze ceva "corect" in ceea ce priveste forma artistul pierde din vedere esenta, iar scolile, liceele si facultatile de arta nu fac decat sa strice talentele zdrobind creativitatea si obligand artistii sa se concentreze pe forma mai mult decat pe continut.
Cheris Archiileos m-a inspirat asa cum m-au inspirat si Luis Royo, Boris Vallejo, Julie Bell si Dorian Clevenger.
miercuri, 29 ianuarie 2014
Visul timișorean
In aceasta dimineață am visat ca am mers cu trenul pana la Timisoara. Eram insotita de femeia pe care o tot visez desi nu o cunosc. In schita de mai sus imaginea ei este foarte clara (si sintre toate desenele de pana acum seamana cel mai mult cu ea) in timp ce eu apar ca o umbra. Am visat ca ne-am plimbat cateva ore prin oras dupa care ne-am suit intr-un tren sau autocar (nu mai tin minte exact ce era) si am plecat mai departe, nu stiu unde. Visele mele sunt ca niste papirusuri roase de timp, fragmentate, ca un puzzle cu multe elemente lipsa.
marți, 28 ianuarie 2014
Printesa vesela
Am facut acest desen azi pentru a ilustra o poveste cu o printesa ce alearga vesela pe campul insorit
Expozitia "In cautarea muzei lui Eminescu" este deschisa pana pe 31 ianuarie
Expozitia "In cautarea muzei lui Eminescu" de la Centrul Cultural Calderon ramane deschisa pana pe 31 ianuarie. Va astept sa o vizitati
duminică, 26 ianuarie 2014
sâmbătă, 25 ianuarie 2014
Cu ea am visat ca am fost la Sinaia
Dorul si umbra iubitei in departare
Ea este o enigma. O visez mereu, si imi este dor de ea desi nu o cunosc si nu am intalnit-o niciodata. Desenul ilustreaza acest sentiment pe care il traiesc. In prim plan apare un portret pe care l-am realizat gandindu-ma la femeia care e mereu alaturi de mine in visele mele, nu stiu daca e chiar ea dar la ea m-am gandit cand am facut desenul, iar undeva departe este umbra Simonei, fata pe care o visam destul de des cu ani in urma
vineri, 24 ianuarie 2014
Enigmatica femeie din visele mele
Acum doua zile am visat ca am fost la Sinaia si eram alaturi de femeia ce ma insoteste in visele mele, cu ea ea eram in trem cu ea am mers prin oras, cu ea am urcat spre cota 1400. O visez mereu si am incercat sa o desenez de nenumarate ori dar parca in niciunul dintre aceste desene nu este ea. Oricat de mult as incerca nu reusesc sa-mi amintesc si sa redau fidel chipul ei asa ca am preferat sa o desenez fara chip, ca pe o umbra misterioasa. Ea este o stare, o prezenta, mai mult o simt decat o vad in visele mele. O simt calda si iubitoare alaturi de mine, avand un aer usor matern. Singurul lucru care mi-a ramas clar in minte este ca e mai inalta decat mine, are parul saten, nu foarte lung, forme rotunjite si pielea alba si fina
joi, 23 ianuarie 2014
Diploma de excelenta de la Academia Dacoromana
Azi la ora 16 la Centrul Cultural Calderon a avut loc un eveniment organizat de Academia Dacoromana. In cadrul acestui eveniment a fost decernata si diploma de mai sus pentru expozitia mea.
luni, 20 ianuarie 2014
In cautarea muzei lui Eminescu - De as avea
In aceasta pictura ce poate fi admirata la Centrul Cultural Calderon Pana pe 31 ianuarie muza lui Eminescu apare in forma ei cea mai juvenila si inocenta, asa cum o descria Eminescu in poezia De as avea
De-aş avea
De-aş avea şi eu o floare
Mândră, dulce, răpitoare,
Ca şi florile din mai,
Fiice dulce-a unui plai,
Plai râzând cu iarbă verde,
Ce se leagănă, se pierde,
Undoind încetişor,
Şoptind şoapte de amor;
De-aş avea o floricică
Gingaşă şi tinerică,
Ca şi floarea crinului,
Alb ca neaua sânului,
Amalgam de-o roz-albie
Şi de una purpurie,
Cântând vesel şi uşor,
Şoptind şoapte de amor;
De-aş avea o porumbiţă
Cu chip alb de copiliţă,
Copiliţă blândişoară
Ca o zi de primăvară,
Câtu-ţi ţine ziuliţa
I-aş cânta doina, doiniţa,
I-aş cânta-o-ncetişor,
Şoptind şoapte de amor.
De-aş avea şi eu o floare
Mândră, dulce, răpitoare,
Ca şi florile din mai,
Fiice dulce-a unui plai,
Plai râzând cu iarbă verde,
Ce se leagănă, se pierde,
Undoind încetişor,
Şoptind şoapte de amor;
De-aş avea o floricică
Gingaşă şi tinerică,
Ca şi floarea crinului,
Alb ca neaua sânului,
Amalgam de-o roz-albie
Şi de una purpurie,
Cântând vesel şi uşor,
Şoptind şoapte de amor;
De-aş avea o porumbiţă
Cu chip alb de copiliţă,
Copiliţă blândişoară
Ca o zi de primăvară,
Câtu-ţi ţine ziuliţa
I-aş cânta doina, doiniţa,
I-aş cânta-o-ncetişor,
Şoptind şoapte de amor.
In cautarea muzei lui Eminescu - Craiasa din povesti
Aceasta este Craiasa din povesti, o alta ipostaza a muzei lui Eminescu, copila inocenta cu fata alba si parul galben pe care poetul o descrie in aproape toate poeziile sale.
Pictura este expusa la Centrul Cultural Calderon pana pe 31 ianuarie
Pictura este expusa la Centrul Cultural Calderon pana pe 31 ianuarie
In cautarea muzei lui Eminescu - Floare albastra
Aceasta pictura prezinta portretul fetei pe care Eminescu a iubit-o in adolescenta, cea care a fost muza poeziei Floare albastra, dulcea minune care a murit la doar 19 ani, Elena, copila cu parul de aur si ochii albastrii cu care poetul se plimba prin codrii pana la lac.
Pictura este expusa la Centrul Cultural Calderon unde poate fi admirata pana la sfarsitul lunii ianuarie.
vineri, 17 ianuarie 2014
joi, 16 ianuarie 2014
marți, 14 ianuarie 2014
Eminescu si homosexualitatea
Am facut pictura de mai sus fiind inspirata de poezia "Atat de dulce", scrisa nu de Sappho din insula Lesbos ci de nimeni altul decat Mihai Eminescu. Poezia "Atat de dulce" nu se preda in scoli si a fost cenzurata pentru ca prezinta un adevar care ar zgaria pe creier multi extremisti de dreapta care imbina fundamentalismul ortodox cu neonazismul si in mod abuziv il amesteca pe Eminescu cu Corneliu Zelea Codreanu si alti legionari odiosi. Poezia atesta ca Eminescu nu a fost homofob, ba chiar avea o atitudine destul de toleranta si deschisa fata de homosexuali si lesbiene, in cercul sau de prieteni existand lesbiene care erau indragostite de iubita lui, iar poetul nu le blama pentru asta.
Inainte sa aruncati cu pietre dupa cei care sunt altfel decat voi cititi aceasta poezie.
Atât de dulce ești, nebuno,
Că le ești dragă tuturor,
Cunosc femei ce după ochii
Și după zâmbetul tău mor.
Femei frumoase și copile
Te-ar îndrăgi, te-ar săruta.
Tu ai iubirea tuturora
Și numai eu iubirea ta.
Un farmec blând de fericire
Tu răspândești oriunde-i sta
Ești fericirea tuturora
Și eu sunt fericirea ta.
De râzi, se desprimăvărează,
Învie totul unde-i sta,
Căci tu ești viața tuturora
Și numai eu viața ta.
De dragul tău și flori și oameni
Și stele să trăiască vor.
Pe mine mă iubești tu numai
Și numai eu doresc să mor.
Inainte sa aruncati cu pietre dupa cei care sunt altfel decat voi cititi aceasta poezie.
Atât de dulce ești, nebuno,
Că le ești dragă tuturor,
Cunosc femei ce după ochii
Și după zâmbetul tău mor.
Femei frumoase și copile
Te-ar îndrăgi, te-ar săruta.
Tu ai iubirea tuturora
Și numai eu iubirea ta.
Un farmec blând de fericire
Tu răspândești oriunde-i sta
Ești fericirea tuturora
Și eu sunt fericirea ta.
De râzi, se desprimăvărează,
Învie totul unde-i sta,
Căci tu ești viața tuturora
Și numai eu viața ta.
De dragul tău și flori și oameni
Și stele să trăiască vor.
Pe mine mă iubești tu numai
Și numai eu doresc să mor.
luni, 13 ianuarie 2014
In cautarea muzei lui Eminescu
Trebuie sa recunosc ca si eu m-am indragostit de aceasta fata dupa ce am citit poeziile lui Eminescu si am asternut chipul ei pe hartie si pe panza de nenumarate ori.
In memoria acestei fete si a poetului care a fost inspirat de puritatea si de frumusetea ei angelica voi organiza expozitia "In cautarea muzei lui Eminescu" la centrul cultural Calderon din sectorul 2
duminică, 12 ianuarie 2014
Desene cu lesbiene si controverse
Desenul de mai sus, la fel ca si multe alte creatii nascute din focul ce arde mocnit in sufletul meu probabil ca va irita multa lume dar asta nu m-a impiedicat sa-l fac si sa-l postez pe blog. Probabil ca multi romani ma vor injura dar asa cum am facut mii si mii de nuduri pana acum asa am facut si acest desen. Daca nu imi este permis sa fiu eu insumi, daca nu imi este permis sa fac ceea ce simt, daca nu imi este permis sa iubesc ma pot bucura de un singur lucru, de faptul ca inca nu mi-a interzis nimeni sa desenez si sa pictez si o voi face mereu, chiar daca voi fi judecata si criticata pentru ceea ce sunt.
Am creat pana acum aproape 4000 de desene prin care am dat viata iubirii pe care imi este interzis sa o am. Ani de zile nu am putut vorbi cu nimeni despre sentimentele mele, desenele fiind singura modalitate prin care m-am putut exprima. Nu mai eu stiu ce a fost in mintea mea si probabil ca daca nu as fi facut aceste desene as fi ajuns sa o iau pe cai gresite sau sa ma scufund in depresii.
Sunt un artist controversat dar nu ma voi lasa niciodata influentata sau intimidata de nimeni si de nimic si pentru nimic in lume nu voi renunta la arta mea
Am creat pana acum aproape 4000 de desene prin care am dat viata iubirii pe care imi este interzis sa o am. Ani de zile nu am putut vorbi cu nimeni despre sentimentele mele, desenele fiind singura modalitate prin care m-am putut exprima. Nu mai eu stiu ce a fost in mintea mea si probabil ca daca nu as fi facut aceste desene as fi ajuns sa o iau pe cai gresite sau sa ma scufund in depresii.
Sunt un artist controversat dar nu ma voi lasa niciodata influentata sau intimidata de nimeni si de nimic si pentru nimic in lume nu voi renunta la arta mea
sâmbătă, 11 ianuarie 2014
vineri, 10 ianuarie 2014
Dorinta lui Mihai Eminescu, dorinta mea din adolescenta
Dorinta lui Mihai Eminescu a nascut in mine niste sentimente care m-au facut sa vibrez, dandu-mi foarte multa energie creatoare. Aveam 14 ani pe vremea cand am citit prima oara aceasta poezie care m-a facut sa-mi doresc sa fiu eu in locul poetului, in codru, langa izvor, in bratele fetei cu parul galben, pielea alba ca spuma laptelui si ochii albastrii pe care Eminescu o descria in aproape toate poeziile sale, ca in desenul de mai sus care descrie cel mai bine ceea ce mi-am imaginat eu atunci, fiind inspirata de poezia lui Eminescu. M-am indragostit de ea si am facut multe desene si picturi imaginandu-mi ca este in bratele mele, ca pot sa o simt, sa o ating, sa o sarut, sa traiesc ceea ce a trait poetul.
joi, 9 ianuarie 2014
O noua expozitie de arta eminesciana
Tablourile mele inspirate din poeziile lui Mihai Eminescu vor fi expuse la Centrul Cultural Calderon incepand cu 16 ianuarie. Voi reveni cu detalii
sâmbătă, 4 ianuarie 2014
O iubire toxica si intunecata
Aura ei este neagra si de fiecare data cand ma gandesc la ea simt o tristete fara margini insotita de anxietate si ochii mintii mele vad sange si ceva negru care curge precum smoala iadului si se lipeste de mine. Imaginea sangelui vechi, inchis la culoare, imi apare spontan in subcontient si este asociata cu prezenta ei. Dupa ziua in care am cunoscut-o si am vorbit cu ea ore intregi la telefon a urmat o noapte in care am visat o camera intunecata de spital (ea a lucrat in domeniul medical) in care era o cutie de lemn in care am gasit un cadavru uman transat si de fiecare data cand dormeam langa ea aveam cosmaruri in care sangele era elementul principal. O iubesc atat de mult incat legatura noastra merge pana la cele mai profunde niveluri mentale, iar eu simt fiecare gand care trece prin mintea ei, o iubesc si simt cum ma contopesc cu ea, o iubesc dar simt cum energia ei malefica ma invaluie, se lipeste precum o boala de mine si intra in mine prin toti porii pielii, invadandu-mi sufletul. Sunt conectata la mintea si si gandurile ei negre imi inunda creierul, otravindu-mi universul mental. Ea ma trage in jos spre infern si daca nu o pot salva pe ea imi doresc un singur lucru: sa ma eliberez, sa-mi recapat aripile, caci dintre toate liberatea este lucrul pe care il iubesc cel mai mult. Oare de unde vine aceasta energie malefica? Oare care este sursa negativitatii care transforma iubirea noastra in ceva toxic?
Am facut desenul de mai sus pentru a ma descarca de o parte din energia malefica care s-a acumulat in sufletul meu si nici psihologii nu o pot scoate de acolo pentru ca deontologia lor nu le permite sa se bage in parapsihologie
Am facut desenul de mai sus pentru a ma descarca de o parte din energia malefica care s-a acumulat in sufletul meu si nici psihologii nu o pot scoate de acolo pentru ca deontologia lor nu le permite sa se bage in parapsihologie
miercuri, 1 ianuarie 2014
O iubire malefica
Aceasta este imaginea unui zbor frant și a unei iubiri malefice ce te învaluie precum smoala iadului, te întineaza, te umple de energie negativa iti taie aripile si te trage în jos. Acest desen descrie un sentiment pe care l-am trait alaturi de o femeie care m-a umplut de energie malefică si de gânduri negre pentru că am iubit-o și între noi se crease o legătura atât de profundă încât tot întunericului din mintea ei mă invada. Chiar si fară să-mi vorbească îmi transmitea aceste gânduri. După prima noastră conversație telefonică am avut un coșmar cumplit și nu a fost singurul coșmar asociat cu prezența ei. Am visat ca eram intr-o cameră întunecată unde era o cutie din lemn din care curgea sânge. Era mult sânge pe jos. Am deschis cutia si în ea am gasit un cadavru ciopârtit. Am mai visat sânge după lungile noastre conversațiiî Toată întunecimea, durerea și suferinta ei s-a abătut asupra mea ca o boala contagioasă. Am vrut să o ajut, să o ridic din străfundurile infernului dar de fie care dată simțeam că nu voi reuși și voi fi trasă eu în jos. O să fac mai multe desene pe această temă până cand voi reusi să mă eliberez de toata energia negativa cu care ea m-a inundat
Abonați-vă la:
Postări (Atom)