Ma numesc Corina Chirila si am inceput sa desenez si sa pictez in anul 2000, cand aveam 13 ani, fiind inspirata de poezia Dorinta de Mihai Eminescu, poezie care m-a facut sa vad cu ochii mintii acea imagine de vis si sa-mi imaginez ca sunt eu acolo in codru in locul poetului.Imi place sa desenez si sa pictez toate lucrurile la care visez si la care nu pot sa ajung. Acest blog contine creatiile mele precum si trairile din spatele lor, acele sentimente si dorinte care m-au motivat
miercuri, 12 ianuarie 2011
Oare pe cine a deranjat muza lui Eminescu si de ce?
Muza lui Eminescu din Galati, o statuie care anul asta implineste 100 de ani de cand a fost dezvelita, prima statuie reprezentandu-l pe Mihai Eminescu precum si pe muza acestuia a fost vandalizata de nenumarate ori pana acum, tinta atacurilor fiind nudul celei care a fost muza poetului. Mana ei a fost rupta de 17 ori in ultimii 12 ani iar acum cei care nu inghit deloc aceasta statuie au stropit zona genitala a muzei cu vopsea galbena (probabil ca sa semene cu urina).
Cuiva nu-i place deloc aceasta statuie, probabil celor care il considera pe Eminescu un fel de sfant asexual, un fel de "fetita pudica" care se rusina ca o fecioara si scria numai dulcegarii cu floricele si pasarele. Exista o tendinta de a idealiza toate personalitatile care au trait in trecut. Asa cum Mozart era capabil sa injure ca un birjar si sa trimita scrisori cu excremente asa nici aminescu nu era un fel de Hristos care in viata lui nu a vazut o femeie goala. Eminescu era in primul rand OM, un om ca toti oamenii, cu calitati si defecte, un om care a iubit si el asa cum o fac majoritatea oamenilor si nu e nimic de condamnat in asta. Faptul ca a iubit o fata in adolescenta si ca nu a putut sa se bucure de dragostea ei, aceasta murind cand el era plecat la studii, a stat la baza creatiei lui. Creatia lui s-a nascut din suferinta, suferinta cauzata de pierderea iubirii. Faptul ca se simtea atras si din puct de vedere trupesc (De ce sa fim ipocriti si sa nu recunoastem?), nu numai sufletesc de acea fata nu il transforma intr-un pervers si intr-un monstru, aceste lucruri facand parte din natura umana. Sunt sigura ca nici bisericosii care il vad pe Eminescu ca pe un sfant asexual nu sunt nici macar ei asa, nici macar ei nu si-au trait vietile in castitate absoluta, nici macar ei nu au facut sex doar odata sau de doua ori in viata si doar cu scopul de a gface un copil si daca ar fi sa judecam ar avea si ei destule pacate, poate chiar mai multe decat artistii care deseneaza, picteaza sau sculpteaza si ei un nud, care la urma urmei poate sa nu aiba nimic sexual in el.
Si eu am primit critici de la asemenea personaje (majoritatea fundamentalisti religiosi) care nu stiau mare lucru despre Eminescu si il considerau pe acesta un asexual care nu vedea goliciunea femeii, ci sufletul acesteia, doar sufletul, ca un sfant. Acesti oameni ziceau ca eu imi bat joc de Eminescu cu nudurile mele, ei in fundamentalismul lor religios considerand obscen si scandalos orice nud si chiar si imaginile care nu sunt nuduri dar o prezinta pe ea ca pe o femeie frumoasa si atragatoare. Daca ar fi sa ne luam dupa principiile lor ar trebui sa pictam numai icoane iar femeile ar trebui sa se imbrace ca araboaicele ca nu cumva sa se vada o bucatica din corpul lor pentru ca vezi doamne e urat si indecent.
Fara sa ma laud am observat ca in afara de cei care au realizat statuia de la Galati si de mine nu s-a ostenit nimeni sa deseneze sa picteze sau sa sculpteze chipul ei, de corp nu mai vorbesc. Exista o multime de statui si desene reprezentandu-l pe Eminescu si pe veronica Micle dar aceasta fata fara de care opera lui Eminescu ar fi fost mult mai saraca nici macar nu este pomenita decat in poeziile lui Eminescu iar opere de arta reprezentand-o pe ea nu am gasit nicaieri. Toate desenele mele prin care am incercat sa dau viata chipului ei fiind inspirate doar din felul in care aceasta era descrisa in poezii: blonda, cu ochii mari si albastrii, cu pielea alba, inaltuta, subtirica, cu sanii rotunzi, feciorelnici si cu un aspect foarte juvenil.
In timp ce toata lumea stie cine a fost Mihai Eminescu aceasta muza a lui (care nu a fost Veronica Micle ci amarata aia de fata din Ipotesti care a murit la doar 19 ani) a ramas intr-un con de umbra, uitata, necunoscuta, devalorizata si doar cine citeste cu mare atentie poeziile lui Eminescu o mai poate regasi printre versuri si se mai poate gandi ca EA a existat candva si a insemnat foarte mult pentru poet. E trist si probabil ca Eminescu s-ar rascoli in mormant daca ar sti ca acea fata cu parul de aur pe care el mereu o pomenea in versurile lui, cea care a fost muza lui si marea lui iubire a ajuns sa fie devalorizata si necunoscuta si nu se bucura nici macar de respectul cuvenit statuia ei fiind vandalizata in fiecare an, iar imaginea lui a ajuns sa fie distorsionata de tot felul de fundamentalisti religiosi ipocriti care considera obscen si murdar chiar si corpul uman in starea lui cea mai pura si naturala.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
buna! am observat ca ai un talent minuntat si desenele tale sunt de nota zece. Sincere felicitari. Iti marturisesc ca pana acuma cateva minute nu am stiu de existenta acestei domnisore Casandra, care se pare era o fata frumoasa, pura si inocenta. Stiam ceva de Veronica dar .. ce am aflat acuma despre fata din Ipotesti m-a lasat putin surprinsa si placuta in sensul ca aici este dragoste adevarat si trista caci ea a murit. M. Eminescu geniul.. a avut o viata ... nu am cuvinte sa exprim. Oricum pacat ca nu se face vrun film ceva legat de viata sa, ar merita mult mai mult de la noi romani. Apropo putem lua legatura sa imi realizezi si mie un portret? Multumesc frumos. Felicitari inca odata ai un talent asa cum rar se mai intalneste.
Trimiteți un comentariu