Se spune ca atunci cand te visezi mireasa e semn rau. Eu nu cred in aceasta supertitie si nu sunt obsedata de nunti, cum sunt altii, dar cu multi ani in urma am avut un vis care m-a surprins. Azi nu stiu din ce motiv mi-a revenit im minte acel vis si am simtit nevoia sa fac desenul de mai sus. Emotia a fost atat de puternica incat mi-a tremurat mana pe creion cand am desenat asa cum in tremura si acum cand scriu aceasta postare. Este unul dintre putinele desene unde apare si autoportretul meu.
Atunci am visat ca era o zi plina de soare si de lumina. Eu eram imbracata intr-o rochie de mireasa iar langa mine era iubirea mea (doar in acel vis aveam senzatia ca o cunosc si o iubesc) imbracata in alb. Eram atat de fericita ca sunt cu ea. In jurul nostru erau oameni veseli cu baloane colorate dar noi nu-i vedeam pe ei. Eu o vedeam numai pe ea, pielea ei alba, parul ei saten de lungime medie, ochii ei albastrii.
Desenul prezinta unul dintre cele mai emotionante momente din acel vis, dar mai prezinta si un element din realitate. In locul oamenilor veseli si colorati din visul meu sunt niste siluetele intunecate ce apar ca niste umbre malefice, ca niste demoni cu aura neagra ce se cred ingeri sau sfinti si privesc indignati si plini de sentimente negative de pe margine
Ma numesc Corina Chirila si am inceput sa desenez si sa pictez in anul 2000, cand aveam 13 ani, fiind inspirata de poezia Dorinta de Mihai Eminescu, poezie care m-a facut sa vad cu ochii mintii acea imagine de vis si sa-mi imaginez ca sunt eu acolo in codru in locul poetului.Imi place sa desenez si sa pictez toate lucrurile la care visez si la care nu pot sa ajung. Acest blog contine creatiile mele precum si trairile din spatele lor, acele sentimente si dorinte care m-au motivat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu