Spre deosebire de "Luceafarul" in poezia "Un luceafar" situatia este exact inversa, fata fiind cea care vine sub forma de luceafar la poet, o zana minunata, inalta subtire si gingasa, o faptura de o frumusete nepamanteana, o fiinta angelica cu bucle de aur. Cat de mult mi-as dori sa vina si la mine o asemnea fiinta si sa o pot strange in brate. La fel ca si poetul aveam perioade cand visam la fiinte extraterestre de o frumusete nemaintalnita pe Pamant, fiinte inalte si blonde venite de pe alte planete, din alte lumi.

Un luceafăr, un luceafăr înzestrat cu mii de raze
În viaţa-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază.
Eu privind acea lumină ca din visuri mă deştept
Şi cu braţele-amândouă cătră dânsa mă îndrept.
Ca o zână din poveste ea e naltă şi uşoară,
E subţire şi gingaşă şi din ochi revarsă pară,
Iar la faţă e bălaie, părul galben cade-n creţ,
Trandafiri pe faţă are şi cu zâmbetul isteţ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu