Daca Mihai Eminescu ar fi fost pictor probabil ca ar fi zugrăvit imaginea angelica a Casandrei in fiecare dintre lucrările lui, așa cum era ea: o copila frumoasa, gingașa, grațioasa, pura, mereu înconjurata de flori, de natura vie si de albastrul cerului plin cu stele. 
Daca in loc sa folosească cuvintele Eminescu ar fi folosit culorile pentru arta lui probabil ca ar fi folosit mult albastru, albastru profund, iar chipul radios al Casandrei ar fi înfrumusețat fie de floarea albastra cu care poetul o asemăna pe aceasta fata, fie de flori albe de crin, delicate si suave cum a fost ea.
Daca Eminescu ar fi fost pictor probabil ca ea ar fi rămas precum Gioconda imortalizata pe pânza pentru veacurile următoare pentru ca si in ziua de azi zâmbetul ei inocent, ochii ei mari, albaștrii si plini de pace, pielea ei alba si fina si parul ei de aur sa poată fi admirate si adorate așa cum Eminescu a adorat-o pe aceasta fata.
Daca Eminescu ar fi fost pictor Casandra Alupului, sau Elena cum ii plăcea poetului sa-i spună ar fi rămas in eternitate alături de Mona Lisa, veșnic adorata, veșnic admirata, si mulți tineri de azi si de mâine ar fi ajuns sa viseze la frumusețea ei divina si sa se indragosteasca de ea așa cum m-am îndrăgostit eu.
Daca Eminescu ar fi fost pictor probabil ca ar fi așternut imaginea ei angelica pe fiecare dintre pânzele lui si ar fi pictat-o de sute de ori așa cum fac eu acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu