Regina mea de gheata

Am desenat-o in mii de chipuri pana acum. Ea este regina mea de gheata, atât de frumoasa, atat de rece. Ea este o personificare a iernii si tot ce atinge ea se transforma in gheata. Ea este o crăiasa a zăpezilor, o zeița a nordului ce va ramane mereu in mintea mea deși nu o pot atinge.

 

Ea e frumoasa ca o zâna din povesti ce atrage cu magia ei si rece precum un munte de gheata.

 

Ea este rece ca iarna si rea ca o felina iar privirea ei albastra ma face sa tremur de emoție. Pielea ei este alba ca zăpada, ochii ei sunt albaștrii ca cerul senin, parul ei este negru ca o noapte lunga cu stele si aurore boreale.

Ea este atât de rece si de distanta si o simt departe, departe precum stelele albastre.

 

 

Acestea sunt doar câteva desene si picturi reprezentând-o pe aceasta femeie frumoasa si rece a mintii mele, câteva desene care exprima un sentiment pe care l-am simțit de atâtea ori si oglindesc răceala pe care am simțit-o la atâtea fete pe care le-am cunoscut, frumoase si reci ca niște regine de gheata.

Un portret de cucoana cu palarie desenat de o ruda cu foarte mult timp in urma

Acest portret de femeie cu palarie este un desen in creion facut de o ruda care acum nu mai traieste

Desene vechi si noi - Inca un desen de iarna

Aceasta este o alta personificare a iernii, o regina de gheata ce ocroteste doua suflete indragostite. Am facut desenul de mai sus ieri pornind de la o pictura din anul 2000. Mai jos este pictura de care vorbesc.

O noua fantezie de iarna

Acesta este un desen in pix pe care l-am facut acum, o noua fantezie de iarna, o craiasa a zăpezilor, o personificare a iernii cu chip de femeie frumoasa dar rece.

O noua craiasa a zapezilor, o noua pictura de iarna

Ea este craiasa zapezilor, regina iernii, o zeita a nordului si a frigului ce transforma in gheata tot ce atinge. Ea aduce fulgii albi de zapada cu ea si privirea ei rece si patrunzatoare ar ingheta inima oricui. Ea atrage cu magia ei dar este rece si rea ca o iarna siberiana. Ea este o personificare a ierni.
In imaginea de mai sus este o pictura reprezentand-o pe aceasta craiasa a zapezilor intr-un peisaj polar cu aurore boreale, stele albastre si pesteri de gheata, o pictura in ulei pe panza pe care am facut-o acum cateva zile pentru expozitia Culori de sarbatori de la galeria Elite Prof Art din Cotroceni.

Privirea rece a iernii

Acesta este unul dintre cele doua tablouri care vor participa la expozitia Culori de sarbatori de la galeria Elite Prof Art, un tablou rece de iarna care transmite frigul iernii pe care l-am facut saptamana asta si l-am intitulat privirea rece a iernii. Aceasta este o personificare a iernii cu o privire rece care face sa inghete totul.

Aurora boreala pe o planeta inghetata

Aceasta este o pictura pe care am facut-o cand aveam 16 ani dar am imbunatatit-o acum, un peisaj polar, rece, de iarna, o aurora boreala pe o planeta inghetata

Doua picturi de iarna pe care le-am facut saptamana asta

Acestea sunt doua tablouri de iarna in ulei pe panza pe care le-am realizat sapatamana asta.
Aceste tablouri vor fi expuse la Elite Prof Art Gallery in cadrul expozitiei "Culori de sarbatori".

Nașterea lui Iisus Hristos

Exista foarte multe reprezentări ale Maicii Domnului alături de pruncul sau Iisus Hristos, in peștera transformata in grajd pentru vite, imediat după nașterea acestuia, dar nici-una care sa surprindă momentul in care sfânta fecioara Maria l-a adus pe lume pe acesta. Pentru ca tot se apropie crăciunul m-am gândit sa fiu eu prima care o desenează pe Maica Domnului in timp ce il naște pe Hristos. Acesta este un desen in creion prin care am surprins exact momentul când s-a născut Hristos, atunci când fecioara Maria era in chinurile facerii.

Inca un desen nerecomandat pitecantropilor cu conceptii hitleriste sau chiar de evul mediu, pocaitilor si ipocritilor

Acesta este un desen pe care l-am facut ieri folosind doar un pix rosu.  Sunt curioasa cate injuraturi si comentarii negative o sa curga in urma acestei postari. La cat de intoleranti sunt romanii cred ca se va umple iar zona de comentarii a blogului meu de injuraturi si insulte de toate felurile dar asta nu ma impiedica sa postez asemenea desene care irita retina romanilor mult prea sfinti si curati la suflet si fara de pacat care nu au alta treaba decat sa-i judece pe altii.

Un lac de pe Europa

Acesta este lacul de pe Europa, satelitul natural al planetei Jupiter, care a fost descoperit anul acesta. Se stie ca pe Europa exista o suprafata de gheata sub care e un ocean in care pot exista si forme de viata dar nu se stia ca exista si lacuri acolo.
Am realizat tabloul de mai sus azi.

Moartea lui Orfeu

In mitologia greaca Orfeu a fost un poet profet si cantaret atat de îndrăgostit de soția sa Euridice incat le-a cerut zeilor sa o aducă înapoi din lumea celor morți  dar datorita nerăbdării lui Euridice s-a întors acolo. Orfeu a fost omorât de mainade pentru ca fiind in continuare îndrăgostit de Euridice a refuzat avansurile acestora, ceea ce le-a înfuriat la culme . Acesta este un desen in creion prin care am surprins momentul in care Orfeu a fost ucis cu sânge rece de catre mainade.

Desene plane fara perspectiva? Mai ganditi-va si nu mai fiti subiectivi

Printre altele "critcii de arta" care de fapt nu au nici-o tangenta cu arta si s-au legat de creatiile mele au zis ca desenele si picturile mele sunt plane si fara perspectiva si spatialitate.
Eu le recomand celor care ma critica pentu greseli de perspectiva sa se uite mai bine la creatiile de mai jos, dintre care una dateaza din anul 2000 fiind una dintre primele mele picturi iar restul au fost facute pe calculator folosind nimic altceva decat banalul program Microsoft Paint, nu Adobe, nu Corel, nu programe de grafica 3D desi par facute intr-un program 3D.

Dupa cum se vede desenele respecta foarte bine regulile perspectivei.
La multe dintre tablourile mele perspectiva nu este pusa in evidenta pentru ca subiectele sunt cosmice si o sfera la fel arata indiferent din ce unghi o privesti si asta nu inseamna ca habar nu am de perspectiva cum au zis ei.
Probabil ca ar trebui sa desenez numai peisaje urbane si diverse corpuri geometrice (dar nu sfere) pentru a dovedi ca ma descurc cu perspectiva

Umbre in decembrie - străfunduri apuse

Azi am primit de la cineva si acest desen reprezentandu-l pe Ceausescu sub forma unei umbre ce bantuie orasul

Doua peisaje in acuarela pe care Olga Chirilă, străbunica mea, le-a pictat înainte de 1940

Cu aceasta postare voi continua seria de creații pe care NU le-am realizat eu

Aceste sunt doua peisaje de pe vremea când bunicul meu era copil pe care le-a pictat străbunica mea.  Picturile au fost făcute in anii 30, pe vremea cand Bucureștiul era micul Paris, nun orasul murdar si foarte poluat pe care il stim noi acum si era mult mai multa vegetație, pe vremea cand Romania era grânarul Europei, probabil singura perioada din istorie când s-a trait cat de cat bine in tara asta.

Un strut pierdut in labirintul lui Kandinsky

Dupa cum probabil va dati seama, nici aceat desen nu a fost facut de mine.

Desenul a fost intitulat “Un strut in labirintul lui Kandinsky” si impresioneaza prin mesajul sau

Doua fete sarutandu-se

Probabil ca acest desen in creion pe care l-am facut azi va scandaliza iar privitorii plini de prejudecati, intoleranti, homofobi, misogini si ultrarelgiosi care din pacate sunt prea multi in Romania din ziua de azi. Desi suntem in Uniunea europeana si in secolul 21 multi romani inca mai gandesc ca in evul mediu sau ca in anii 40 si 50 cand presonaje ca Hitler sau Stalin au transformat lumea intr-un iad. In loc sa fie mai toleranti romanii raman inchistati in acelasi mentalitati depasite si judeca aspru tot ce nu se incadreaza in limitele rigide al “normalitatii” stabilite de ei.

O pictura abstracta

Aceasta este o pictura abstracta in tempera pe care am facut-o in aceasta dimineata in mai putin de 15 minute fara sa ma gandesc la nimic, doar lasand mana sa mearga libera.

Muza poeziei Floare albastra privind luceafărul, pictura in ulei pe lemn

Am facut aceasta pictura ieri folosind o doua bucati de lemn pe care le-am unit.
Aceasta este muza lui Eminescu, prima si mare lui iubire, fata cu parul de aur din Ipotesti, fata căreia i-a fost dedicata poezia Floare albastra, privind luceafarul ce strălucește pe cerul albastru

Umbre in Decembrie

Acest desen avand ca tema revoluția din 1989 a fost facut tot de persoana care a desenat fantomele.

Un desen cu fantome care NU a fost facut de mine

Acesta este Ostirea fantomelor, un desen in creion pe care nu l-am facut eu ci o persoana pe care o cunosc si pana acum nu s-a ocupat deloc cu desenul.

Inainte de a fii o artista sunt o femeie care isi dorestea sa iubeasca si sa fie iubita

Zilele astea am primit foarte multe comentarii referitoare la calitatea desenelor mele. Foarte multi se legau de faptul ca nu respect anatomia si imi lipseste simtul estetic.

Dragii mei, nu toate creatiile mele se vor a fi niste opere  de arta de o inestimabila valoare artistica asa cum eu sunt in primul rand un om cu sentimente si trairi pe care societatea asta le zdrobeste fara mila si abia apoi o artista (lucru contestat de multi).

Recunosc si eu ca foarte multe dintre nudurile mele vechi (cum e si pictura de mai sus pe care am facut-o la 16 ani) sunt jalnice in ceea ce priveste anatomia si toata compozitia artistica dar le pastrez pentru ca pentru mine au o inestimabila valoare sentimentala, ca un jurnal intim, le pastrez asa cum alte fete isi pastreaza jurnalele din adolescenta, poeziile (care de multe ori nici ele nu au valoarea artistica a poeziilor lui Mihai Eminescu si nici macar rima nu au). paginile mazgalite cu ruj si date cu parful prin care se mai gasesc si flori puse la presat si micile atentii primite de la iubitii lor de atunci, ceva care sa le aminteasca de acea perioada si de iubirile de atunci.

Si acum cand rasfoiesc desenele vechi ma cuprinde emotia unica de atunci, dorinta pe care o simteam, iubirea mea neimpartasita si neacceptata de societate.

Probabil ca 99% dintre cei care citesc acest blog nu inteleg cum e cand esti o fata de liceu care in loc sa-si doreasca doreasca un iubit isi doreste o iubita, ei nu inteleg cat am suferit si cat sufar eu din cauza asta. Am suferit atat de mult incat au fost momente cand imi doream sa mor si refuzam si mancarea si ajunsesem la 35 kg.

Fara a fii niste capodopere, aceste desene imi alinau singuratatea si cand le priveam imi imaginam ca sunt cu ea si ne iubim, cu ea, cea pe care nu imi era permis sa o iubesc, cu ea, cea pe care imi era atat de greu sa o gasesc. Poate ca ea exista undeva, cine stie in ce colt al lumii dar in nici-un caz nu aveam nici-o sansa sa o intalnesc in randul colegelor de liceu care toate aveau iubiti si fugeau de mine ca de o ciumata.

Sunt un om la fel ca toti ceilalti, un om care are tanjeste dupa iubire, doar ca o parte din creierul meu functioneaza ca la indivizii de sex masculin datorita masculinizarii prenatale a hipotalamusului si din aceasta cauza imi este atat de greu sa gasesc iubirea la care am visat mereu si prin arta mea am creat-o in mii si mii de imagini asa cum Pygmalion a creat-o pe Galateea si a iubit-o toata viata lui. Oare unde o fi Galateea mea?

Deci puteti sa spuneti ca desenele nu au nici-o valoare artistica si ca nu sunt talentata dar pentru mine nu asta conteaza, ceea ce conteaza este ceea ce am simtit cand le-am facut, emotia aceea unica. Eu in primul rand le-am facut pentru mine nu pentru a fi expuse in mari muzee alaturi de tablourile marilor pictori sau pentru a le vinde cu mii de dolari, euro sau macar lei noi, le-am facut pentru a exprima ceea ce simteam si nu puteam sa discut cu nimeni pentru ca societatea noastra este foarte intoleranta si barbara si daca nu ar fi existat aceste desene prin care sa-mi descarc durerea m-as fi sinucis de 1000 de ori pana acum.

Si acum imi amintesc ce durere aveam in suflet si cum aceasta durere imi umbrea viata si nu ma lasa sa invat bine si sa ma gandesc la altceva, pentru ca eu ma gandeam mereu numai la EA.

Probabil ca daca de la 16-17 ani as fi cunoscut-o pe EA, fata pe care imi doream sa o iubesc si sa ma iubeasca, nu m-as mai fi apucat de desenat nuduri peste nuduri si as fi ramas mereu numai cu ea si restul lumii nu ar mai fi auzit niciodata de noi, as fi fost doar pentru ea si ea pentru mine si in rest mi-as fi vazut doar de scoala si de munca, dar nu a fost sa fie, in mare masura din cauza societatii.

Eu consider ca e mult mai bine ca m-am refugiat in aceste desene in loc sa ma refugiez in alcool, tigari si droguri cum o fac foarte multi dintre cei din generatia mea si chiar daca nu am nici-un talent si desenele sunt niste mazgalituri fara valoare artistica cum ziceti voi eu nu ma voi lasa de desenat si de pictat decat, poate, cand voi gasi o femeie pe care sa o iubesc si sa ma iubeasca si ea si voi avea si dreptul sa ma casatoresc cu ea, ca toti oamenii normali si societatea va deveni mult mai toleranta decat in ziua de azi.