joi, 11 august 2011

Zamolxis rugându-se la sfinxul din Bucegi

Conform legendelor dacilor Zamolxis se ruga la sfinxul din Bucegi și se sfătuia cu acesta de fiecare dată când își dorea să afle ceva sau să cunoască viîtorul. Pentru daci sfinxul era sfânt. Am făcut acest desen în pix reprezentând rugăciunea lui Zamolxis ieri când ploua și nu puteam să ies din casă
----------
Trimis de pe telefonul Nokia

Un comentariu:

ALINA VERBINESCU spunea...

ÎNDRĂZNEȚII ÎNVING!

Lupii albi cu peri cărunți ies din peșteri neștiute
Pe cărări dosite-n munți, luna-n codrii se ascunde,
Lăcrimând din stele reci cerul fața și-o întoarnă
Către Sfinxul neclintit, ploaia cu speranțe-o toarnă.

Cerul a deschis o poartă, ochi de zei privesc din stele,
Luptătoru-și schimbă soarta, scuturând inele grele,
Lancea lui se face apă, scutul lui se face pod,
Visul lui e-o primăvară a întregului norod.

Roi de stele se aprind peste noaptea sfârtecată,
Suspinând tresare Vega, Lira se lasă cântată,
Primăvara se coboară peste apă, peste pod,
Unind inimi lângă inimi cu-al eternității nod.

Related Posts with Thumbnails