Lucrez la o pictura cu un pegas pe sticla

Azi am pictat un pegas pe sticla folosind culori metalizate si sidefate (acrilice cumparate de la Lidl). Maine voi termina aceasta lucrare.

Desen in creion inspirat din poezia creion de Tudor Arghezi

Azi am facut acest desen in creion inspirandu-ma din poezia Creion de Tudor Arghezi

Creion- Tudor Arghezi

Obrajii tăi mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul,
În care se-oglindesc
Azurul şi copacul.

Surâsul tău mi-i drag,
Căci e ca piatra-n fund,
Spre care-noată albi
Peşti lungi cu ochi rotund.

Şi capul tău mi-i drag,
Căci e ca malu-n stuf,
Unde păianjeni dorm,
Pe zori făcute puf.

Făptura ta întreagă
De chin şi bucurie,
Nu trebuie să-mi fie,
De ce să-mi fie dragă?

Femeia misterioasa

Copacul iubirii, pictura acrilice pe panza

Am facut aceasta pictura fantezie in acrilice pe panza ieri pornind de la niste desene mai vechi. Am lucrat la ea pana la 4 dimineata.

Copacul sarutului, o pictura in acrilice pe panza pentru ziua sfantului Valentin

Am facut aceasta pictura in acrilice pe panza azi, de sfantul Valentin, ziua iubirii, pornind de  la niste desene mai vechi.

Mingea de foc si explozia colosala din vis

In aceasta dimineata am visat ca o minge de foc a venit din cer si acolo unde a cazut s-a format ceva ce semana cu o ciuperca atomica si un val fierbinte ce se deplasa cu o viteza foarte mare si parjolea totul in jur, vitrificand si solul. Dupa acest vis am facut pictura de mai sus.

Doi dictatori

 Azi m-am gandit sa desenez doua personaje odioase din istorie fara de care cu siguranta am fi trait intr-o lume mult mai buna, doi tirani care au ucis milioane de oameni si pentru ca din pacate si in ziua de azi exista politicieni care le calca pe urme, un Hitler al zilelor noastre care il tine in brate pe ciobanul necioplit care isi punea armata de ultrasi sa bata oamenii pe strada si un Stalin care detesta tot ce este peste nivelul sau intelectual si duce un adevarat razboi anticultural prin inchiderea TVR Cultural si a galeriilor de arta si pe deasupra mai loveste si in IMMuri si fermeieri prin taxe si impozite absurde cum ar fi impozitarea animalelor din curtea taranului i-am desenat putin altfel decat aratau ei. Cred ca observati si voi cine sunt cei doi dictatori din desenul meu.

Inca un portret de fata in creion

Un nud simplu in alb si negru

Energia cosmica a piramidelor, pictura din anul 2003

Am facut aceasta pictura reprezentand fasciculele de raze cosmice din jurul piramidelor acum 10 ani. Fiind alcatuita din trunchiuri de piramida, Coloana Infinitului functioneaza ca o adevarata antena pentru tipul de radiatie pe care o focalizeaza piramidele tip Keops la 2/3 de vars si 1/3 de baza, formand in jurul ei fascicule paralele de asemenea unde, asemanatoare razelor laser, care pot parcurge distante foarte mari prin univers. Se pare ca Brancusi cunostea efectul de piramida

Portret de fata cu poetale de trandafir in par, desen in creion

Am facut acest desen imaginandu-mi ca sunt langa aceasta fata, ca o pot privi in ochi cand scoarele rasare

Aripi in zbor in ploaia de lacrimi

Aripi in zbor in ploaia de lacrimi, desen in creion

Acesta este unul dintre desenele mele automate. Am facut acest desen fara sa fac schita sau sa-mi imaginez ceva, pur si simplu am facut ceea ce mi-a venit, ce mi-a iesit din mana care se juca libera pe hartie

Un inger trist

Inger trist, desen in creion

Acesta este un inger trist pe care l-am desenat acum cateva zile, un inger care plange si sufera din cauza rautatii acestei lumi.

O lume fară artă o lume fară culoare

Să ne imaginăm o lume fără artă. Ar fi o lume cenușie, lipsită de culoare și de diversitate. Asta vor politicienii cinici si insensibili care ne conduc prin politica lor care implica inchiderea TVR Cultural si desființarea galeriilor de arta, nu numai galeria AAP ci și galeriile uniunii

----------
Trimis de pe telefonul Nokia

Arta este sugrumata prin mijloace economice

Desi avem o constitutie democratica si avem dreptul legal de a ne exprima prin arta suntem impiedicati prin mijloace economice sa o facem asa cum se intampla cu multe alte lucruri, drepturi constitutionale de care cetatenii practic nu benefiaza, cum ar fi dreptul la munca care de fapt este abolit prin blocarea posturilor din sectorul de stat sub pretextul crizei economice. Din politica actuala face parte si reprimarea artei prin mijloace economice, falimentarea ei. Cei de la ALPAB au incercat sa transforme galeria AAP intr-un restaurant sau altceva pe motiv ca ar fi mai profitabil, ca vezi doamne galeria noastra nu produce bani, ca totul trebuie sa produca bani ca sa existe. Nu au facut asta pana acum pentru ca sala nu este racordata la utilitati si un restaurant fara apa si WC nu poate primi autorizatie. Nu s-au gandit ca galeria nu produce bani pentru ca nu e promovata si fiind si dosita pe o alee laturalnica nimeni nu stie de ea. Daca ar fi existat interesul si vointa politica aceasta galerie nu ar fi fost atat de neprofitabila si ar fi putut deveni una dintre atractiile parcului.
In ziua de azi artistii sunt redusi la tacere prin mijloace economice. Stiu din propria experienta. Am mii de tablouri care nu se vand, tablouri in care am inevstit destul de mult, si toata lumea imi zice ca nu se poate trai din pictura, ca trebuie sa las pictura si sa ma plafonez intr-un servici care sa-mi rapeasca tot timpul si toata viata, sa fiu la dispozitia altora sa fiu SCLAVA pentu ca societatea ne vrea SCLAVI si lupta din rasputeri contra artei si a certivitatii, cei care au diverse initiative fiind loviti dur pana ajung muritori de foame, inglodati in datorii. Stiu cat se investeste in arta, cat costa o expozitie, cati bani se baga in materiale si ca arta nu este sustinuta, mai ales cand e vorba de tineri artisti contemporani, si inghite mai multi bani decat produce pentru ca oamenii de afaceri care detin banii si puterea prefera sa dea sute de mii de euro pe un tablou simplist facut de un mare pictor care acum e oale si ulcele in loc sa cumpere o lucrare muncita de un artist in viata. Eu consider ca asta si este motivul pentru care lumea in care traim e atat de rea: faptul ca este condusa de oameni de afaceri infecti care au banii si puterea in mana si sunt mai presus de legi, de guverne si de orice.  Iar vorbesc din propria experienta. Am cunoscut diversi oameni de afaceri care mai degraba ar da banii pe tigari ajutand companiile producătoare de tigarete sa se dezvolte, pe jocuri de noroc in cazinou sau pe alte lucruri daunatoare care cateodata implica si umilirea altora decat pe tablouri. Imi aduc aminte ca acum cativa ani am vorbit cu un asemenea om de afaceri si nu il interesa deloc arta mea in schimb imi cerea sa ma fac sex pe bani cu el. Unii dintre ei sunt atat de josnici de spurcati si de mizerabili incat prefera sa foloseaca banii pe care ii au pentru umilirea altora, fie ca e vorba de femei pe care le imping spre prostitutie, fie ca e vorba de angajati pe care ii transforma in sclavi in loc sa dea banii in scopuri nobile. Asemenea oameni nu investesc in arta asa cum nu investesc nici in cercetarea stiintifica. Nu generalizez, poate or fi si unii care nu sunt asa si inca mai sper ca acestia au puterea de a schimba lumea dar cei pe care i-am cunoscut eu erau foarte cinici, inumani si lipsiti de orice forma de sensibilitate si simt artistic, erau doar niste stapani de sclavi care cautau sa-i exploateze si sa-i umileasca pe altii, asa cum se comporta si cu femeile din viata lor si cu cat sunt mai sus cu atat sunt mai putin umani, a se vedea cazul celor care sunt stapani peste mari companii si nu le pasa nici de mediu nici de drepturile omului, de nimic, calcand totul in picioare. Aici avea dreptate Marx. Capitalismul monopolist incepe din ce in ce mai mult sa semene cu comunismul in ceea ce priveste aspectele negative dar este mai rau din multe puncte de vedere. Marile companii sunt conduse de asemenea oameni cu un  caracter execrabil care scuzati-mi expresia vor as futa pe toata lumea cum vor ei si din acest motiv lumea aceasta este atat de haotica, nedreapta si de multe ori drepturile omului sunt povesti frumoase care exista numai pe hartie. 

Arta este lasata sa moara prin taierea finantarii, ca un organ care nu mai primeste sange si se necrozeaza, moare incet dar sigur si din cauza asta pe zi ce trece traim intr-o lume din ce in ce mai cenusie si mai urata. Ma gandesc cate sali de expozitie si cate expozitii si cati artisti erau acum 10 ani si ce a mai ramas acum si ma intristez. Imi aduc aminte de galeriile AAP de la Rosetti si Teatrul Foarte Mic. Erau alte vremuri atunci. Acum ce a mai ramas ? Noi artistii suntem oarecum contra curentului si din cauza asta nu avem bani. Desi legal vorbind suntem liberi sa ne exprimam prin arta prin mijloace economice ne este interzis acest lucru.

Asociatia Artistilor Plastici din Bucuersti risca sa piarda si sala din Herastrau

Dupa ce in 2004 a pierdut salile de la Rosetti, anul acesta Asociatia Artistilor Plastici din Bucuresti risca sa piarda si sala de expozitii din Herastrau.
Pana acum s-au facut nenumrate presiuni pentru desfiintarea acestei galerii de arta, singura galerie de arta cu care mai ramasese asociatia, dar cei de la ALPAB totusi au tolerat activitatile artistice din aceasta sala.

Dupa alegeri s-au schimbat foarte multi oameni din ALPAB, incepand cu diversi directori si terminand cu ultimul paznic din parc si au venit altii, cu alta viziune. Oamenii vechi care sustineau arta si cultura au fost inlocuiti cu oamenii USLului, stalinisti, antidemocrati si pro-rusi care la fel ca si Ponta care ii conduce urasc arta si cultura pentru ca de fapt le depaseste nivelul de intelegere, asa cum si Stalin detesta cultura si trimitea intelectualii in lagare de exterminare.  In ultimul timp presiunile facute asupra asociatiei au fost din ce in ce mai mari. Am simtit asta cand am avut expozitia de arta eminesciana. Ne taiau curentul desire era platit, ne faceau tot felul de sicane si abia asteptau sa gaseasca un pretext ca sa ne dea afara de acolo.Cei de la ALPAB nu ne mai sustineau deloc, ba chiar cautau pretexte ca sa ne scoata de acolo. Pe hartile din parc galeria nu era figurata desi ar fi trebuit sa fie si nici in 7 seri nu aparea.
In ziua de azi politica anticulturala si antiartistica se face prin diverse mijloace si se gasesc diverse chichite legale si economice pentru ca arta sa fie falimentata si artistii sa nu fie lasati sa se exprime pentru ca suntem condusi de niste oameni insensibili si intoleranti, cu un caracter infect, mai rai decat comunistii. Ca aceasta decizie are un substrat politic este mai mult decat evident pentru ca in ziua de azi se face o adevata politica de nivelare si indobitocire a populatiei. Din aceasta politica facuta de guvernul stalinist care ne conduce face parte si inchiderea TVR Cultural. Din prima zi de cand a cazut guvernul Mihai Razvan Ungureanu si a venit Ponta am simtit o schimbare in rau. Numarul de activitati si evenimente culturale a scazut dramatic, locurile de munca care se gaseau erau mult mai putine si mai putin variate si totul parea sa mearga din ce in ce mai prost in tara asta, mai ales arta.

In momentul de fata sala intra in renovari si nu se stie ce destinatie va avea dupa ce lucrarile se vor termina.

Galeria AAP in pericol

Asociatia artistilor plastici din Bucuresti risca sa piarda sala de la pavilionul b din Herastrau. Voi reveni cu detalii

----------
Trimis de pe telefonul Nokia

Despre dictatura comercialului sau de ce nu este loc pentru arta in societatea actuala

Pana acum am fost la nenumarate interviuri pentru posturi de graphic designer, grafician, webdesigner, etc si m-am lovit mereu de aceeasi problema: Creatiile mele nu sunt destul de comerciale pentru ei, nu conetaza cat am muncit la ele, nu conteaza valoarea lor estetica, pentru ei conteaza doar sa poata fi folosite in scop comercial, fiind preferate imaginile simple cu cateva culori si putin text in locul celor elaborate, cu forme, lumini si umbre.  Pe langa desenele si picturile mele mai am si foarte multe creatii digitale facute in Photoshop si Corel

Dupa parerea lor portofoliul meu contine lucruri care nu pot fi folosite la nimic. Foarte multi artisti sunt in situatia mea, nu au bani pentru ca arta lor nu e acceptata. Acesta este doar unul dintre mijloacele prin care anumite forme de arta si de exprimare sunt descurajate. Arta este sugrumata prin mijloace economice. Intr-un sistem capitalist, monopolist condus de multinationale cu pretentii care au nevoie de sclavi, de angajati cu studii peste studii si experienta cu carul desi sunt tineri, buni la toate si in stare sa se sacrifice pentru compania la care lucreaza, de oameni care sa nu mai aiba viata lor si sa nu mai faca altceva in afara de munca pe care sefii le ordona sa o faca, cel putin in colonia numita Romania, orice forma de creativitate este inbusita. Este trist ca cei care au banii si puterea in mana nu sustin arta, fiind de multe ori total insensibili si lipsiti de simt estetic. Nu generalizez dar vorbesc din ce am cunoscut. Am cunoscut foarte multi oameni de afaceri cu un caracter infect.