Ma numesc Corina Chirila si am inceput sa desenez si sa pictez in anul 2000, cand aveam 13 ani, fiind inspirata de poezia Dorinta de Mihai Eminescu, poezie care m-a facut sa vad cu ochii mintii acea imagine de vis si sa-mi imaginez ca sunt eu acolo in codru in locul poetului.Imi place sa desenez si sa pictez toate lucrurile la care visez si la care nu pot sa ajung. Acest blog contine creatiile mele precum si trairile din spatele lor, acele sentimente si dorinte care m-au motivat
Am facut acest desen ieri. In dreapta este autoportretul meu in timp ce in stanga este femeia cu parul saten si nu foarte lung si ochii de un albastru fermecator care este mereu alaturi de mine in visele mele. Oare cine o fi ea? Poate e doar o creatie a mintii mele, poate exista undeva si inca nu am cunoscut-o sau poate am cunoscut-o deja.
Azi, folosind un pix negru si unul rosu am desenat acest lup dacic. L-am desenat foarte repede intr-un scurt moment de respiro intre sarcinile de serviciu. In acest desen pe langa lupul dacic apare si floarea vietii, un alt simbol dacic ce s-a patrat pana in ziua de azi in arta populara.
In octombrie am visat ca era noaptea de revelion, iar eu imi tineam iubita in brate. Eram fericita langa ea. Ea era mai inalta decat mine si nu avea parul foarte lung. Nu stiu cine este. Ea este o enigma si din acest motiv in acest desen apare ca o umbra plina de mister
