Azi fiind iar singura in casa toata ziua am inceput sa ma gândesc cum ar fi daca as fi cu o femeie pe care sa o iubesc si sa ma iubeasca, sa simt imbratisarea ei, răsuflarea ei calda si am realizat acest desen. Poate nu e aceasta o mare capodopera dar este un sentiment puternic, o dorința vie si neînțeleasa de a iubi si de a fi iubita, o trăire intensa care a rămas impregnata in acest desen ca intr-o poezie din jurnalul unei adolescente. Nu am făcut acest desen pentru faima sau bani l-am facut pentru ca aceste sentimente ard in mine si simt nevoia măcar prin arta sa le exprim, caci acesta este singurul lucru pe care il pot face. Cat de mult mi-ar fi placut ca azi in loc sa fac acest desen si sa le răsfoiesc pe cele vechi care sunt cateva mii sa fiu cu iubita mea dar stiu ca acest lucru este imposibil. Mai repede voi ajunge sa pun piciorul pe alta planeta decat sa gasesc o femeie care sa ma iubeasca si lumea asta sa ma accepte asa cum sunt, probabil ca imi va creste barba alba pana atunci. Probabil ca multi ma vor judeca pentru ceea ce sunt dar nu imi mai pasa ce gandesc ei.
Ma numesc Corina Chirila si am inceput sa desenez si sa pictez in anul 2000, cand aveam 13 ani, fiind inspirata de poezia Dorinta de Mihai Eminescu, poezie care m-a facut sa vad cu ochii mintii acea imagine de vis si sa-mi imaginez ca sunt eu acolo in codru in locul poetului.Imi place sa desenez si sa pictez toate lucrurile la care visez si la care nu pot sa ajung. Acest blog contine creatiile mele precum si trairile din spatele lor, acele sentimente si dorinte care m-au motivat
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Daca nu iti pasa ce cred ceilalti nu inteleg de ce faptul ca nu vei fi niciodta acceptata pe impiedica sa fi fericita si iubita...
Foarte expresive desenele tale din ultimele luni.Poate ca esti un copil ...intr-un corp matur!Mult noroc Corina in viata si ai mai multa incredere in tine ! Esti o persoana f inteligenta.
Trimiteți un comentariu